Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Augmenter la taille du texte
Diminuer la taille du texte

A fine di u populu corsu pè 2050 ?

Aborìgeni, Inuit, Mapuche, Indiani... è à mumenti i Corsi feranu parte di populi smariti ?



A fine di u populu corsu pè 2050 ?
In America Latina, si spènghjenu pocu à pocu i populi indiani. L’ultimi locutori d’antiche lingue di e vechje tribù smariscenu in l’indifferenza generale. Appena cum’è in Corsica ?

Un articulu esciutu in u Courrier International era intitulatu «Certains peuples ne comptent plus qu’un seul membre». Una ONG, Survival International s’occupa di i populi indìgeni minacciati di sparizione.

Forse serà cuntattata un ghjornu per vene ind’è noi ?

L’UNESCO ella hà ricensatu 2500 lingue (nant’à 6000 parlate oghje) cum’è essendu in perìculu. A lingua corsa ne face parte.

Cun 4000 persone chì ghjunghjenu à l’annu, cù una lingua chì ùn hè più trasmessa da quelli chì sanu, a sucetà cambia à un rìtimu spaventosu è a famosa «mascina à fabricà i Corsi» hè in panna.

D’appressu à e previsioni di i più pessimisti, a creazione di «l’amicale di i Corsi di Corsica» saria per u 2020.
In 2030 a lingua corsa serà classificata cum’è «option langues mortes» da u ministeriu di l’Educazione Naziunale è in 2040 a prima riserva indiana di Corsi serà creata in Boziu.

A fine di u populu corsu pè 2050 ?

Dimanche 25 Octobre 2009
U Sgaiuffu



Du plus récent au plus ancien | Du plus ancien au plus récent

53.Posté par U Pastore Arrabiatu le 30/11/2009 16:53
O machja, un avemu bisognu di nimu, basta una webtv !

Oghje, cù e techniche nove di l'infurmatica, televisiò e ordinatore so listessa. A sapemu chi tutti i corsi un hannu l'Internet in casa soia, ma i giovanni l'hannu, in Corsica, in Pariggi, in altrò.

A me, mi piaccerebe di sente a Gil Grissom parlà u corsu !!!

52.Posté par machja le 30/11/2009 11:25
Per avè una televisio in lingua corsa, ci si vole principia per fà ricunnosce a nostra lingua cume lingua ufficiale, e quessu u statu francese unci l'accurdera mai.
Innanzu di dumanda una televisio corsa, bisognu a esse patroni in casa nostra

51.Posté par U Pastore Arrabiatu le 30/11/2009 10:35
Eu pensu sempre chi a Corsica a bisognu di una televisiò in lingua corsa, di a mane cù i pokemon sina la sera cù l'esperti di Miamì. Cusì pianu pianu ogni corsi, chjuci e maiò, sente parlà a so lingua, parole d'oghje, senza strazzia. Un ci vole tantu per vince ssa battaglia !

50.Posté par alf le 29/11/2009 17:34
Ogni corsu deve mantene a so lingua per ùn sminticassi micca di e so radice.
Mà ùn hè micca u fattu di i "pinzutti" si a lingua corsa ùn hè più parlata: tocca à noi à fà la campà parlendu trà noi è dinò cù isse persone chì ghjunghjenu ogni annu.
Cusì u corsu sarà parlatu dà tutti.

49.Posté par obamo le 24/11/2009 15:15

Ogni corsofonu si puderia dà un scopu : amparà u corsu à 3 persone, ch'elli sianu zitelli di a so famiglia o persone maiò ch'ùn anu amparatu o ghjunghjiticci...

Trè persone, basta.

Ma trasmetteli u corsu da veru, sin'à fà trè novi corsofoni.

Bella scummessa, `ùn hè?

48.Posté par Daho le 23/11/2009 15:02
A populazione crescia ogni anne. Semu culunizati da stragneri e a lingua corsa si perde. Ma se ogni parsone parla u corsu in casa o a a scola u corsu ùn ha micca da spari. He una lingua viva che deve ancore esse praticata in paesi ma sopratuttu in cità, perche hè in cità che ci so i stragneri e pensu che devamu mustra a nostra identità a tutti quelli che culunizani a nostra tarra! Hè a nostra cultura, u nostru patrimoniu! Ci so tanti parsoni che ani lotà per a Corsica è u rispettu di a so cultura, alora Populu Corsu, riagisce!

47.Posté par PASTACHOU le 23/11/2009 04:36
EIU pensu ch'a lingua corsa un sara mai perzzu. i ghjovani di i paesi l'amparanu incu i veghji e i parenti in paesi. si perde piu in piaghja ch'in paesi perche in piaghja ci so i frusteri corsi ch'un voli micca s'integranu. oGhje a a scola prima i zitelli anparanu a parla corsi. incu i sforzi di a scola e di zitelli u corsu un si sfasara mai.

46.Posté par KÜG le 12/11/2009 17:07
2012

45.Posté par stefana le 11/11/2009 21:36
Un ti vulia micca inghjulià,altore,chi un so cusi!!annant'à u lessicu,è vera,si trovanu issi sensi,faticatu chi significà malatu,un l'avia mai intesu!à ringraziati di u to missagiu!

44.Posté par altore le 11/11/2009 21:08
o stè, "faticatu" esiste è u so significatu ùn hè micca quellu di "stancu". calchissia di faticatu hè calchissia di malatu. è "importance" si pò dì "primura" hè vera, ma si pò dì dinù impurtanza... "sans rancune" dice u pinzutu.

43.Posté par stefana le 10/11/2009 08:20
altore,salute à te!postu ch'ella ti piace a nostra lingua,sai,un si dice micca"faticata"!si dice"stanca"!"impurtanza" si dice "primura"!eccu,l'aghju fatta sapè!tanti saluti e femu tutt'ognunu un sforzu per a lingua e dinù per quand'ella s'impenna! basgii à tutti!

42.Posté par altore le 09/11/2009 21:18
a lingua ùn hè morta ma hè bella faticata... basta à guardà certi "post" quì. ùn parlu micca di l'ortograffia chì appressu tuttu ùn hà tant'impurtanza... ma certi sbagli di lingua, di sintassa! oimè! infine hè bè dinù di fà u sforzu è ghjè cusì ch'omu ampara... à mè ciò chì mi face u più ride (infine pienghje piuttostu) sò avà l'affissi di più in più numerosi induv'ellu c'hè scrittu "serata corsa"! in Corsica! parenu fole nò?

41.Posté par micca nome l1 le 09/11/2009 21:04 (depuis mobile)
Altru chi a lingua corsa si n'he mora !
Pensu chi u prublemu veni di quali chi un parlenu piu corsi a i ziteddi.
U corsu, tuttu mondu u capisce nimu u parla, par esempiu quandu un veghju parla corsu ava si rispondi in francese.
He megliu a fa un sforsu e pruva di risponde in corsu cha risponde in francesu, he cusi ch'una lingua s'impara.
Di dipiu pensu chi u corsu debbe essa ublicatoriu a a scola.
Micca di fa classe bislingue chi un esiste mancu...
Comu si dice " un ci se populu senza a so lingua".
Aloru faccemu qualcosa di be: parlemu corsu .>

40.Posté par hans le 09/11/2009 20:42
ci voli... ci voli...

ma ùn si vede ghjunghje nunda o Cesare !

"una presa di cuscenza".... si bellu bravu ma cumu fà ? ùn vedi micca chi tuttu u mondu si n'enfutte !

"creà una sucetà corsa"... mi faci ride ! è cumu fà ? cum'ellu bastava à dilla !

à l'ora di a mundializazione, ognunu corre appressu à u so cunfortu persunale. u restu, a sucetà, a lingua, tuttu u mondu si n'impippa

39.Posté par Cesare Luciani un prufetta le 09/11/2009 20:19
A mè mi pari chi a visioni d'u sgaiuffu hè veramenti nera è monda pessimista.
Oghji hè vera chi u cunstatu hè negativu mà tocc'à noi ad inversa a tindenza parlendu in corsu è campendu corsu. Ci voli a crià una sucità CORSA a tutti i nivedda : linguisticu è di i mentalità cù una presa di cuscenza cummuna ch'iddu ci voli a tena a noscia lingua è fà spannà u nosciu populu.

38.Posté par circinellu le 09/11/2009 18:54
pensu chi ci vole salva a nostra lingua ci vole l instura dretu tuti he scole cume in a faculta . parchi semu pochi gjhuvanotu a parla corsu di piu sare be chi pareghji prugrami di televizione sia in corsi . ma cu tute sta evoluzione technica he cu a mentalita di i nostri zitelli ada esse dificiuli di preserva a nostra bella lingua .

37.Posté par f2b le 09/11/2009 18:34 (depuis mobile)
Pensu che la disparizione di à lingua corsa cumprumette l'avvene di à cultura corsa è dunque di una certa identita. Quessu hè dannu per tutti i abitanti di l'isula. ci vole si accampà à l'altura di so mezi per lottà contru sta situa

36.Posté par u chjucu le 09/11/2009 18:16
Pensu chi pè "salvà" u populu corsu ci vole a parla corsu tra noi, parchì cume aghju intesu piu d'una volta " ci hè piu lingua, ci hè piu Corsa !". Pensu chi ghjè veridicu chì a lingua vai cù a priservazioni d'un populu...Mi pare dunque impurtante pà cummincià chì i parenti deve parla corsu ancu i zitelli da u principiu è dopu rende a lingua corsa più impurtante à a scola. U fate chì u corsu hè ubligatoriu ind'a facultà di Corti hè veramente qualcosa di bè...Di rende què ubligatoriu da u principiu ind'e piu chjucu serà qualcosa di bè pè nostra lingua !

35.Posté par nina-2b le 09/11/2009 00:22
Eui pensu chè oghje a lingua corsa un hè micca in periculu ma pensu effettivamente chè l' elementu chi contribuisca à fà dispari un populu,hè a disparizione di a so lingua. Eppuru pensa chè a lingua corsa un hè piu parla cumu a u tempu di i nostri parenti. Pensa chè so i nostri parenti chi duve trasmette a lingua corsa a i so figlioli affinchè di priservà a nostra lingua.

34.Posté par russel-crowe2b le 08/11/2009 22:24
Oghje u corsu un hè micca in periculu ma hè veru chi se noi i giovani un femu nunda a situazione hà da diventa piu difficiule perchè vecu chi i giovani hanu paura di parla u corsu.
Si po pensa chi ci hè a paura di sbagliassi,ma eiu pensu a u cuntrariu chi un ci vole micca avè paura di fa sbaglii, hè cusi chi imparemu!

33.Posté par o patecca ! le 08/11/2009 20:43
s'ella cuntinueghja cusi u corsu un sera piu parlatu da qui a parechji anni ind'e u boziu cum'e in altro. perche un si po micca parla corsu ind'e l'atti di a vita esempiu a a posta, o ind'e i magazini ? ...
l'insee a munstratu chi a populazione in corsica cresce cu a ghjente in pruvenienza da u cuntinentu, elli un parlanu micca u corsu e di piu un volenu micca impara a lingua !
induve andemu ?!

32.Posté par A Bastiaccia di a piazza Santu Niculà le 08/11/2009 17:25

[i]Ecoutes-moi baltringue

1. il n'y a aucun mérite - en soi - à savoir écrire une langue , sinon à faire
métier d'écrivain public ; c'est ainsi que si tu étais quelqu'un de bien , tu
ne profèrerais pas d'aussi grosses et insanes conneries . Tu es là , dans le
champ de la vulgarité idéologique où tu vautres tes raideurs mentales .

Un kiné de la pensée te ferait le plus grand bien

2. tu vas sur piazzetta . Là , parmi les tiens , tu pourras faire assaut de
corsitude réelle ou feinte , avec des compagnons de bistrot dont je saisis
jusqu'aux inflexions de voix . Etre plouc , c'est ton destin et la hauteur
absolue de tes désirs .

Une cochonne te ferait le plus grand bien , l'homophobe de service .
Et laisses les lépidoptères tranquilles ; ils sont beaux , eux .[/i]


[url]http://forums.club-corsica.com/corse_81762_81172.html[/url]

31.Posté par studiente di rogna le 08/11/2009 15:06
Si noi cuntinuemu à diffonde a lingua nostrale cume lu si face oghje, si po ritardà sta scadenza mà assai cuntinentali venenu stalassi nantu a nostra isula, mà u pruvanu micca a contribuisce à a salvessa di a nostra lingua è di e nostre tradizione è pocu à pocu què pudiarà purtà à a sparizione di a lingua Corsa è di i Corsi. Per evità stu fatu,ci vole à truvà soluzione perchè à nostra giuventù abbanduna à so propria lingua.

30.Posté par Teme u focu le 08/11/2009 00:52
Faltà, quandu si parla corsu, ùn hè micca suppurtevule. Ma ùn hè perchè pensemu esse impachjariti (o solu appenuccia, quandu sentite certi cianceghji), hè, è per assai persone, perchè parlà in corsu pruvoca un vivu è forte sintimentu chi va cun l’affezzione prufunda chi avemu per a Corsica. Avemu persu durente a nostra storia una parte di a nostra identità, dapoi chi a lingua francese hè diventata obligatoria è stata cunsiderata à l’epica cumu « lingua di u pane ». Avà, ci vole à amparà à piglià cuscienza di stu fattu, è amparà à piglià cunfidenza, a mossa di u Riaquistu ha assai fattu in questu sensu, cio chi fà cunservà speranza in l’avvene.

29.Posté par accantu à Mr 20/20 le 07/11/2009 18:55
Pensu chè l' elementu chi contribuisca à fà dispari un populu,hè a disparizione di a so lingua. Difattu a lingua hè l'identità di u populu mà dino permette di cumunicà dunque aduna un populu.Pensu chè i giovani anu a vergogna di parla corsu,què aggrava a situazione parqui sti giovani un parleranu micca a so zitelli in corsu.Mà ci vole stà ottimistu,difattu, a multiplicazione di scole bislingue da a speranza chè a generazione futura salvarà a lingua corsa, tandu u so populu dino.

28.Posté par Mr 20 le 07/11/2009 18:54
Si a ligua corsa sparisce , un hè micca solu una lingua chi sparisce ma dino una storia , un patrimoniu , una cultura ... chi sera persa.
A lingua corsa hè minacciata ma micca cundanata .
Per salvala ci vole a esse pareti a vulè salvala veritamente , è chi misuri efficace sianu pigliati .
Ma pensu chi hè qué u piu dificiule .

27.Posté par A mella le 07/11/2009 16:17
hè bellu u futuru per i corsi è a lingua corsa, mà possu miccà fà qualcosa. I ghjovi parla miccà a lingua cun i parenti o cun amici per fà cumè i ghodi di cuntinentu o perch'elli cunosce miccà a lingua. A ghjovanesa corsa pensa ch'a lingua corsa hè miccà ben per elli, in so studi. Elli vogliu parlà inglese o italiano, miccà corsu, a scola.

26.Posté par U Pastore Arrabiatu le 06/11/2009 21:46
Eu pensu chi ci vole una televisiò in lingua corsa, cu tutti i prugrammi traddutti in lingua corsu, ancu Derrick, "Più bella a vita" e i filmi americani. Cusi, amparemu !

25.Posté par marinincu le 03/11/2009 18:43
Mi ricordu quandu eru ghjucu, a mo caccara parlavami corsu ma quandu i vechji morenu, a trasmissione di a lingua un hè micca fatta. Ghje ghjustu pe sta ragione che oghje e difficile di parla corsu

24.Posté par orsufrancè le 03/11/2009 11:37
Hé ora quedda compii sta cumeria di parla francesè ancu trà corsi chi parlalu tutti u corsu .Quesu ghiè un' usu culunialistu usitatu da sti manghioni corsi.Mi suvengu in scola parecchi anni fà ,i maestri corsi ci davanu colpi in capu quandè noi parlamu corsu in scola.Ci vulia per obligazzione di palà francesè ancu fora di scola.Oghiè un mi parè ancu troppu tardi a rivultassi per fà campà a nostra lingua hè ancu di fà rinascè u nostru populu.

23.Posté par curtinese_di_a_simana le 02/11/2009 17:51
#22 hà ragiò ! Ci vole à amparà u corsu a a scola mà micca cum'oghje. Cù trè zitelli quì, duie quallà !
Ci vole a rende ubligatoriu a presenza a tutti i corsi di corsu, è micca accettà ch'è certi vene mai prechè un capisce nunda a a nostra lingua.
Un capia nunda a l'inglese in u cullegiu, eppuru u prufessore tenia a mo presenza in corsu.
Allora perchè hè pussibule cù u corsu ?

22.Posté par studiente_buzinca le 02/11/2009 13:38
un hè mai tropu tardi, parlate u corsu incu i vostri parenti , figlioli , amichi, pientate di riventica a lingua corsa a a scola se a scurdate ghjunti in carughju, e pensu chi sara gia una cosa maravigliosa...

21.Posté par sal le 01/11/2009 12:15
io so taliano , e rispetto a Corsica , a so lingua e le sue tradizioni ma se anco i Muvrini nelli loro cuncerti parlano a lingua francise ..... . No sento più parlà in corsu como li tempi passati.
A lingua è U populu , u poulo è a lingua ! E li fratelli corsi permettenu che la bella lingua corsa more.


20.Posté par Carrughju drittu le 01/11/2009 00:18
L'amicale di i corsi d'Aiacciu?
Ha fattu manghjà i tré quarta di a Corsica, Aiacciu.
A quali sbarcaia di a pattascia o di a tartana...
L'eti caciati fora di i so carrughji par fa cummercii o altri bari è cabulò è avà vi ni riditi?
GWM, tu mi faci rida l'ochju merlinu !

19.Posté par LAL2b le 31/10/2009 16:53
U populu corsu no spari-isce mica ghjacchia lingua chi e a sua identita sera sempre parlata per u populu corsu i chi di feccia.

18.Posté par djédjé2bna le 30/10/2009 23:21
Avete ragio, u populu Corsu cum’è altri populi, ùn possu micca viva senza a so lingua chi ghje so identita

17.Posté par de profundis le 29/10/2009 16:34
E allora???Era digià scritta a nantu u cartulare d'identita di i mio antenati ch'un sappianu mancu induvè era a francia.Per compiè, quandu parlava di pécure un pensava micca à i corsi,ma i raggio à nantu un puntu u Populu Corsu un serà maï DEGNU E LIBERU pigliendu l'usi pulitichi di a manca Frencese (puru di diritta).

16.Posté par machja le 29/10/2009 15:47
E vera, de profundis, che un populu un si cuntà micca cume una banda di pecure, ma mai un feremu di una banda di pecure un POPULU LIBERU E DEGNU.
A to identita hè scritta nant u scartaffaciu FRANCESE.

15.Posté par de profundis le 29/10/2009 14:37
O maghja un populu un si cuntà micca cume una banda di pécure.Qui parli d'ecunomia per fà un paese,eiu parlu d'identita (dùie cose tutalmente sfarènte),si per tè a solla soluzione ghjè piglià a carta d'identita, l'affare ghjè grave.un n'aghju micca bisognu d'un scartafàcciu in più per fà "patriottu".D'altronde un tòcca ni à tè, ni à nimu di dimi sò ch' aghju à pensà à di o à fà.

14.Posté par in cauda venenum le 29/10/2009 13:11
AVETE TUTTI RAGIÒ U CUNSTATU HE NERU E SCURU QUAL'HE OGHJE CHI PO FA MARCHJA IN DARETU ??????????

13.Posté par machja le 29/10/2009 11:33
De profundis, trent'anni fa un si parlava di cumunità di distinu, ne di citadinita corsa, e se i corsi avianu seguitati i naziunalisti e cose sarianu sfarente oghje.
Un si ferma piu in Corsica che 90 000 "corsi di sangue" di e quale 60 % hanu piu di 60 anni, e tuttu ognunu, po capi senza esse un sapientonu, che un paese o una Nazione un si po fa ancu cusi poca ghjente.
U prublema vene da i corsi elli stessi, un ci hè piu a voglia d'esse indipidenti, di strappa a catena cu u statu francese,i ghjunghjiticci un impediscenu a nimu di parla corsu, so i corsi da per elli chi impieganu a lingua di u culunisatore.
E quessu ne i naziunalisti, ne i clandistini, ne a viulenza un la po para.
Invece di critica sempre a pulitica di tale o tale ,vai a piglia a to carta d'identita cume l'altri e rinforzà u muvimentu di liberazione.

12.Posté par GWM le 28/10/2009 17:15
hum

11.Posté par Marbeuf le 28/10/2009 13:39
Ùn sò tantu d'accordu cù altore è zeruffu. Hè vera chì i corsi di a "siconda generazione" (40-50 anni) sò pochi à avè imparà u corsu à i so figlioli, po eiu rimarcu un antr'affari, certi giovani chì sanu parlà ùn sò micca in u scopu chì l'altri parlanu cum'elli ma piuttostu di cunservassi a lingua per elli stessi!!!
Ma u veru prublema ùn si trova micca quì.. Quandu t'ai millaie è millaie parsone chì ghjunghjenu à stallassi ind'è noi tutti l'anni, chi à a televisione, in scola, in carrughju, in casa ùn si sente parlà chè francese (o altru), tutti i corsi, tutti, ancu i più diterminati, sò obligati di chjinassi davanti stu mostru chì si chjama a mundialisazione. Contra st'affare o ghjenti, ancu 200 000 corsi accaniti si piglieranu una frusta...

10.Posté par de profundis le 27/10/2009 21:55
Ci stàd'incanti,i primi à parlà" di cumunità di destinu" di "populu corsu apèrtu à l'altri"di citoyenneté corse"(ùn la so micca di in corsu) sò i" nostri".Un ci vòle avà piènghje di a nostra sparizione.Errare humanum est,perseverare diabolicum.

9.Posté par Stazzunincu le 27/10/2009 14:40
U mondu d'oghje hé un mondu induve tuttu mondu vole esse cume Americani... Pensu chi studià a nostra storia ghjé luttà, per a nostra lingua, a nostra cultura.

8.Posté par in cauda venenum le 27/10/2009 08:18
ALTORE E ZURUFFU 100% VERITA U PRUBLEMU HE INDE NOI

7.Posté par altore le 26/10/2009 21:42
o machja u Mercoriu ùn hè Boziu... u Boziu parte da Sermanu è finisce in Sant'Andria. pè ciò chì tocca à a lingua ghjè vera chì a ghjunta massiva di populazione ùn l'aiuta micca ma i primi rispunsevuli sò i corsi elli stessi. anu abandunatu a so lingua è sè u statu frencese hà avutu a so rispunsabilità à un' epica, ùn hè più u casu oghje. parlu corsu à i mo figlioli, u capiscenu è u parlanu anch'elli è nimu ùn c'impedisce di parlà corsu ch'ella sia à a scola o in altrò. tocca à noi à move i primi ma ùn sentu micca ind'è u populu una brama maiò di difende a so lingua. ancu quelli chì serebbenu i più in punta di a lotta (i clandestini) tenenu e so cunferenze di stampa in frencese! parenu fole! un'antru prublema hè l'urbanisazione. i giovani corsi ùn voltanu più in paese, mancu u week end! l'anima corsa stà in paese. dunque più brama di lingua, più brama di paese, u populu corsu sente u cipressu in veru! cum'è M. jourdain chì fecia a prosa senza sapella i giovani corsi d'oghje sò frencesi senza vulella... fora di u pugnu chì stà in paese è chì parla sempre a lingua di i so antenati...

6.Posté par GWM le 26/10/2009 16:08
ci hè digià l'Amicale di i Corsi d'Aiacciu

5.Posté par zeruffu le 26/10/2009 12:54
Dumandemuci chi permette che accadi cio chi ci sculpisce : so Corsi quelli chi a permettenu, so Corsi quelli chi permettenu chi a Corsica si morghi. Se murete, ghj'hè perchè elli, Corsi, a permettenu. Allora, avete da accetà di more pè falli piacè ?

U prublema un hè micca la Grande Nation, chi senza elli, ùn purria fà nulla: senza i so stuvigli, ùn purria fà nulla. U prublema, ghj'hè dunque elli, i stuvigli. Ogni volta ch'omu ci marchja annantu, so elli chi ci marchjanu annantu, pruffitendu di un specie d'impunità che l'avemu ricunnisciutu da poi l'iniziu. E qui ci semu sbagliati : se dumane a mo surella o u mo fratellu decide chi tutta a famiglia si deve suicidà, ùn i lascieraghju fà, è pertantu so di i mei. Ebbè ghj'hè ghjust'appuntu cio chi accade, à a scala macronomica, à a Corsica. Ci lascemu duminà da quelli chi bramanu a morte cullitiva. Forse, d'altro, u fattu d'upponesi sempre, in a retorica di u naziunalismu, à u Statu, vene da issu fattu prufondu : un vulemu micca ricunnosce u visu di quelli chi so l'urigine vera di i nostri guai, un vulemu micca inticcià u so sguardu, perchè so Corsi cum'è noi; è un ammetemu micca chi u populu corsu, cum'è tutti i populi, t'ha i so eroi, a so ghjente urdinaria, a so canaglia è i so dittatori. Rammintate puru a storia corsa : Sampieru o Paoli hanu sempre luttatu contr'à certi Corsi à a so epica. E Sambucucciu ùn hà mai fattu che quessa.

Capimu dunque un'affare, u prublema un hè micca u Statu - quessu u prublemu vene dopu. U prublemu centrale hè dentru à noi, dentru à una parte di noi, malata è scema, chi ci dumineghjanu.

4.Posté par ZIU ANTO U PURCAGHIU le 26/10/2009 11:38
Se noi un ci rivultèmu micca oghiè u Populu corsu sara lèccu fra poccu tempu.In tutti i loghi ,muntaghiè ,pièghiè, cità un si centè più parlà chè "gaulois".Ancu a caccia in battuta a u cignalè ,chiamanu i gjiacari in fracesè .Turcu viens ici" dice u capu di battuta.E cusi voi vuletè mantene a Corsica corsa?? Oi méééé !!!!!!

1 2
Nouveau commentaire :
B i u  QUOTE  URL