Saveria : Avete voi principiatu a musica à chì età è perchè ?
Eva (viulunista) : Aghju principiatu a musica à l’età di quattr’anni è mezu chì babbu, passionatu di musica, mi vulia trasmette a so passione.
Prufessore di viulunu : Babbu hè pianistu. Ghjucava spessu incù un viulunistu è quand’aghju intesu u sonu di ’ssu strumentu, mi sò dettu : « vogliu amparà à ghjucà di viulinu » è aghju avutu un viulinu à l’età di sei anni.
Prufessore du sassoffonu : Eiu aghju principiatu zitellu, era à u CM1 è a mo scola era vicinu propiu à l’accademia di musica … hè un’iniziativa persunale.
Petru : I vostri genitori vi anu incuragiti è aiutatu ind’è u vostru trascorsu ?
Basile (sassoffonistu) : I mò genitori sò musicanti accordeonisti è m’anu assai incuragitu è aiutatu à seguità i miò studii musicali.
Lola (altista) : I mò genitori sò melomani è ringraziu à mamma chì m’hà sempre aiutatu soprattuttu chì, zitellone, averia ancu cambiatu strava, mà grazia à ella aghju cuntinuatu.
Gianni : Ind’è voi, ci sò d’altri musicanti o cantarini ?
Lisa (altista è sassoffunista) : Aghju una surella chì face l’alto cume mè è chì canta. A mò surella hà principiatu l’alto è u ballu à ott’anni è eiu à sei anni. Mà dui anni fà, aghju arrestatu u ballu per principià u sassoffonu. Aghju dinù un fratellu chì canta è ghjoca di pianò.
Marco : à chì età so pò entre à l’accademia di musica è cumu ?
Luis (direttore) : Si principia per un’annata d’iniziu cun corsi cullettivi à parte di cinque o sei anni induv’ellu si scopre di manera ludica l’amparera di e note. à u capu di a seconda o terza annata, l’elevi ponu principià à amparà cù u strumentu sceltu (piano, guitara, viulinu, …). A l’accademia di Monaco, s’accetta à tutti, mà ci sò i cunservatorii induv’ellu c’hè un esamine d’entrata per i zitelli è s’elli ùn sò micca abbastanza forti, ùn li lascianu micca entre …. Trovu chì quessa ùn hè tantu ghjusta chì certi ùn ponu micca sapè tuttu.
Enzo : Quantu tempu travagliate pè ghjornu u vostru strumentu?
Luis : Omancu un’ora pè ghjornu mà quellu chì vole fà studii superiori deve travaglià cinque o sei ore pè ghjornu.
Prufessore du sassoffonu : Hè u mò mistieru è puru quandu possu facciu cinque ore di sassoffonu pè ghjornu senza cuntà tuttu ciò ch’ellu ci pò esse in più.
Sophie : Ghjucate voi d’un altru strumentu ?
Lisa : Ghjocu di sassoffonu è di l’alto.
Eva : Ghjocu di piano è di viulinu.
Luis : Eiu, ghjocu di « viola da gamba ». Hè un strumentu anzianu chì hè affaccatu in u filmu cusì bellu « Tous les matins du monde » mà u mò strumentu principale hè a guitara classica. A « viola da gamba » hè un strumentu europeanu, s’assumiglia à u viuluncellu mà c’hè sei corde. Si tene l’archettu à l’aritrosa hè dà una altra sunurità è e corde sò fatte cù trippe di misgiu.
Spaventu i u publicu
Dumè : Qualessu hè u vostru trascorsu musicale ?
Hugo : Qualendu s’entre à l’Accademia Musicale du Monaco, si pò dinù intregrà a scola primaria affiliata à l’Accademia, vole si dì entre in a classe CHAM, horarii assestati musica. Ind’è s’ore di corsi, ci sò l’ore di travagliu musica è strumentu à l’Accademia. Eiu aghju principiatu à u CP. ùn c’hè chè furmazione musicale à principiu. Dopu si sceglie u so strumentu. Ind’è a furmazione ci sò trè ciculi. Tutti i trè o quattr’anni, secondu i ciculi si passa un esamine di pettu à un ghjuratu : si deve interpretà pezzi imposti è preparati. Ottenite un’accennu o nò. Allora, sia passate in a classe superiore, sia fermata ind’è a listessa è tandu ci vulerà à travaglià ancu di più. Dopu, si puderà diventà prufessore di strumentu in un cunservatoriu è si voi vulete cuntinuà i vostri studii in facultà puderete insignà à u cullegiu o à u liceu.
Lisa : Aghju principiatu u viulinu à ott’anni. à u cullegiu sò entrata in CHAM. Oghje sò à u liceu è seguitu corsi pè currispundenza pè ave più tempu pè travaglià u mò strumentu.
Matteo : Participate voi à cuncorsi di musica ?
Vassily : Anu, aghju passatu un cuncorsu di viulinu in Paragi. Aghju interpretatu un prugrammu impostu di quaranta minute più un « Caprice » du Pagannini. Eramu più d’una quindecina à presentà ci.
Jean-Baptiste : Allora, u resultatu ?
Vassily : Sò statu u primu.
Siaccamanate è acclamazioni di l’elevi fieri assai pè Vassily.
Loanne : Chì ghjè chì vi hà datu a voglia di ghjucà inseme ?
Luis : Vi aghju dà parlà d’una sculuccia chì ùn’hà nunda à chì vede incù l’Accademia di Monaco mà ch’aghju u piacè è l’onore di stradà in Nizza chì si chjama a « Scola Pupulare di Musica ». Ind’è ‘ssa scola a musica hè un fundale pedagogicu chì ind’è ‘ssi charrughji (Bon Voyage, Pasteur, L’Ariane, La Trinité, …) c’hè assai indentità culturali sfarenti (trent’ottu naziunalità) incù e so caratteristiche difficiuli à cuncilià certe volti. A musica d’inseme hà aiutatu à accurdà ‘ssa scola à ave una tulleranza d’accussentu. Face parte di i fundamentali pedagogichi di ‘ssa scola. Sò fieru assai d’esse u direttore di ‘ssa scola. A musica d’inseme ghjè un spaziu d’ascolta, da cunssentu di l’altru, di tulerenza, di a differenza.
Laurine : Ghjucate voi in un’altra furmazione ?
Lola : C’hè parachje furmazione, si ghjoca in duo, trio. C’hè dinù corsi d’orchestru induve intervenenu quasi tutti l’elevi di l’Accademia.
Hugo : Eiu, ghjocu ind’è un « Big Band », ghjè un orchestra di Jazz.
Louise : Vi pruducite spessu è induve ?
Luis : L’elevi devenu participà tutta l’annata à una centinaia di cuncerti. Si ponu produce duie o trè volti in listessa ghjurnata. C’hè assai salle di cuncertu in a cità di Monaco induve ci pruducimu è avemu dinù trascorsi pedagogichi ind’è scole cumè oghje mà dinù ind’è e case di ritirati, uspitali, …
Tristan : Quelessu hè u vostru più bellu ricordu di cuncertu ?
Romain : Hè difficiule di responde à ‘ssa questione chì à ogni cuncertu si ritrova u spiritu magicu di a musica. ùn aghju micca mumenti preferiti chì ogni volta ch’o ghjocu incù amici sò , eiu, chì di ‘ssu mumentu mi n’arricurderaghju sempre.
Alexandre : Eiu, ghjè quandu aghju ghjucatu a …
Ange-Marie : Qualessi sò i vostri cumpositori preferiti ?
Ludovic : Mi piacenu tutt’e musiche : baroccu, classicu, rumanticu, mà u mò cumpositore preferitu hè Vivaldi.
Prufessore di viulinu : Eiu, aghju fattu i mò studii à u cunservatoriu di Vienne è aghju intesu è ghjucatu assai Schubert. Ogni volta ch’o sentu à Schubert, aghju ricordi di Vienne chì voltanu. C’hè dinù Schumann è di sicuru Bach.
Eva : Per mè, u più sicuru hè Beethoven chì ghjè ellu chì m’hà datu a voglia di principià a musica è sopratuttu un quintu cuncertu per piano.
Lisandru : Site digià venuti voi in Corsica per un cuncertu ?
Ludovic : Certi di noi sò venuti annu per u listessu festivale di i scontri musicali di u Mediterraniu.
Chiara : Cunniscite voi è vi piacenu i canti corsi ?
Lisa : Accumpagneremu pè u galà di chjuvitura un cantarinu corsu Mai Pesce ch’interpreterà « Stella cadente », un cantu d’Ange Salducci nant’una musica di Chales Pach. è l’annu passatu, avemu accumpagnatu « Arapà » pè a canzona « Parte è vultà » scritta da Ghjacumu Thiers è a musica cumposta da Bruno Susini.
L’intervista si conclude in musica cù l’interpretazione da Sophie d’un pezzu tradiziunale cù a pirula seguitatu da l’innu monegascu è di u « Dio vi Salve Regina » da l’inseme di i musicanti di l’Accademia di Musica.



















