Arte Plastiche / Lingua è Cultura Corsa
Gruppu bislingu :
Avemu principiatu a nostra surtita cù a visita di u situ di a Canonica.
Fù custruita a cità antica di Mariana da l’imperatore Marius.
E vistiche anu permessu di scopre solu una parte di u situ : cità antica di l’epuca rumana ; battisteru in forma di croce è chjesa paleocristiana.
In 1119 i pisani custruiscenu a catedrale di a Canonica alsata in u stile di l’archittettura rumanica. Ghjera a catedrale di u vescuvatu di Mariana.
U secondu munumentu di a visita ci hà purtatu in Bastia. Simu stati in citadella è avemu visitatu a chjesa di Santa Maria Assunta. Si parla quì d’arte baroccu. À u XVIIesimu seculu hè diventata a nuvella catedrale di i vescuvati di Mariana è d’Accia.
Avemu cuntinuatu cù a chjesa Santa Croce di stile roccoccò induve si trova u famosu Cristu Neru.
A fine di stu viaghju à traversu u passatu ci hà fattu scopre u paese di Furiani, da u centru cù a so torra genuvese avemu spassighjatu sinu à a chjesa di a pieve d’Ortu ( vechja divisione medievale, si stende da l’Ortale di Biguglia à Cardu è Bastia)
Sta chjesa porta u nome di Santa Maria di Furiani.
Venneri u primu di ghjunghju avemu fattu una surtita cù a scola di corsu.
Dopu avè pigliatu u carru, simu ghjunti davanti a chjesa di a Canonica chì si trova nantu à a cumuna di Lucciana.
Hè una chjesa rumanica chì si chjama Santa Maria Assunta. Hè stata fatta à u XIIesimu seculu da i Pisani.
Si truvava in u vescuvatu di Mariana , era a catedrale di stu vescuvatu.
Dopu simu falati in a citadella di Bastia per vede a catedrale Santa Maria Assunta ; ghjè di stile baroccu. À u XVIIesimu seculu hè diventata a catedrale di Mariana è d’Accia.
Poi, sempre ind’a citadella simu andati à vede a chjesa Santa Croce.
Hè una bella chjesa, è ghjè quì chì si trova u Cristu Negru.
Sta chjesa ghjè di stile roccoccò.
Per finisce simu cullati in u paese di Furiani è emu fattu una marchja di vinticinque minuti per ghjunghje davanti una chjesuccia chì si chjama Santa Maria di Furiani.
Hà suffertu di u tempu passatu ; ghjè di stile rumanicu.
Era a chjesa pievana di a pieve d’Ortu (paesi di L’Ortale, Biguglia, Furiani, Cardu, cità di Bastia).
A visita compia simu riturnati à u cullegiu di Biguglia per megliurà i disegni di e chjese.

















