Vennari u sette di dicembre, simu partuti à nov’ore menu un quartu d’u cullegiu per andà à a fiera di Bucugnà cù Madama Antonetti, prufessore d’inglese, Madama Griscelli prufessore di corsu è u principale aghjuntu Monsieur Benoit.
À mezu viaghju ci simu piantati in Corti à piglià l’aria.
Ghjunti in Vizzavona, ci era a neve nantu à i lati di a strada. Noi, ci vuliamu piantà per ghjucà in a neve ma i prufessori ùn anu micca vulsutu. Peccatu !!
Quandu simu ghjunti in Bucugnà, surtendu di u carru facia u fretu ma aviamu previstu tuttu : guanti, sciarpa, mantellu…
Emu principiatu à fà u giru di a fiera per guardà l’attelli pruposti cù i nostri prufessori.
Simu scalati in l’attellu d’Ardèche è avemu tastatu e fasgiole di quallà. Eranu bone, grosse è inzuccherate. Ci anu dinò fattu paspà confittura di castagne è furmagliu di pecure. U furmagliu puzzava à pena ma era bonu è a ghjente era brava. Ùn ci aspettavamu micca à vede attelli d’altre regione di Francia.
D’altronde ci eranu ancu quelli di u Paese Bascu.
Dopu, simu andati à l’attellu di i nicci, induve avemu vistu, avemu amparatu à fà, è avemu manghjatu i nicci.
Dopu simu andati à manghjà.
Dopu meziornu, simu andati à fà un giru di a fiera, soli, per cumprà furmagliu, « maccarons », « marrons glacés », u « paté », a farina castagnina, a trufula à a cicculata, a pasta à a nuciola…
Dopu ci simu dati appuntamentu à l’intrata di a fiera.
Avemu pigliatu u carru pè vultà à u cullegiu. Simu ghjunti versu quattr’ore è mezu.
A surtita era bè, avemu vistu parechji affari.
Ci ritruveremu in San Lurenzu per fà a nostra pulindata.
I NICCI
Ci simu piantati à un attellu induve una donna ci hà amparatu à fà i nicci. L’avemu fatti è l’avemu tastati. I nicci si ponu manghjà cù u mele, cù a cunfittura, o naturi.
FARINA CASTAGNINA
Per fà a farina castagnina, prima ci vole à fà a cugliera di e castagne trà ottobre è dicembre, quandu i frutti sò cascati, cù una ruspaghjola, per ùn pizzicà si i diti cù i ricci.
Dopu ci tocca à fà siccà e castagne nantu à un rataghju tradiziunale cù u fucone sottu.
Quand’elle sò secche, si pò principià a pistera per sbuchjà le (caccià e duie pelle).
Una volta ch’elle sò sbuchjate, femu una scelta per scartà e castagne tocche è tene e belle.
Nanzu di trasfurmà le in farine, sò passate à u fornu per un’ultima sicchera.
In fine e castagne sò purtate à u mulinu à macinà per ottene a farine castagnina.
E SOSULE
PULENDA :
Ci vole un litru è mezu d’acqua per un chiò di farina castagnina è una cuchjara di sale.
Mettite l’acqua à bolle, lampate a farina di castagna pianu pianu ruminendu cù un pulindaghju. Cercate puru omi furzacuti per dà di manu à u pulindaghju chì a preparazione diventa prestu dura. Quandu a pulenda si stacca di u paghjolu è ch’ella sbuffitteghja, cacciate la d’u focu.
Mettite la nantu à un stracciu induve avete lampatu à pena di farina castagnina, è ingutuppate la.
Aspettate à penuccia è tagliate la in fette cù un filu.
Eccu, a pudete manghjà.
FRITELLE CASTAGNINE
Per 4 à 6 persone ci vole 400g di farine castagnina, 1 ovu, 25cl d’acque, sale è oliu per frighje.
Prima, ci vole à staccià a farina castagnina. In una conca batte l’ovu. Aghjunghje, pocu à pocu, un colpu à pena di farina, un colpu à pena d’acqua, fine à compie farina è acqua. Mette u sale in a pasta.
Tandu si pò fà scaldà l’oliu.
Cù una cuchjara mette a pasta in l’oliu. Fà coce nantu à i dui lati. Caccià e frittelle di l’oliu è spone le nantu à un pezzu di carta assurbente. Serve cù u brocciu è fette di figatellu.