PRATICALINGUA

STORIA DI CORSICA : 1077-1284, da Pisa à Ghjènuva


Da u sèculu VII à u sèculu XI, Bàrbari è Sarracini occupàvanu e coste corse. In sti tempi d'insecurità, i Corsi si n'èranu muntagnati. U Papa Gregoriu VII misse fine à stu perìudu di viulenza in lu 1077, dendu a cura di a Còrsica à u Vescu di Pisa.


STORIA DI CORSICA : 1077-1284, da Pisa à Ghjènuva
 

A làscita di stu perìudu pisanu hè impurtante per a Còrsica :

  • U scumpartimentu di l'ìsula in Pievi (da u latinu plebem), gestite da un Piuvanu, permettianu un'organizazione efficiente di l'amministrazione di a Còrsica. Cù u tempu, è malgradu chì Pisani ùn fùssinu più presenti in Corsica, hè sta visione di u territoriu chì vale, sempre oghje.

  • L'architettura di stile rumànicu, cù l'edificazione di tante chjese è cappelle in tanti è tanti lochi di Corsica.

In u 1284, mentre Pisa suparanava a Còrsica dapoi dui sèculi, u so Putere si era indebbulitu. In càusa, a rivalità trà a Repùblica è i signori Corsi.

Ghjènuva fece tandu campagna pè affiancassi i signori di l'internu è assaltò a flotta pisana chì fù distrutta à a battaglia di a Meloria, in u 1284.

In u 1299, a duminazione Ghjenuvese nant'à a Còrsica hè sana è durerà 5 sèculi, sin'à e Rivuluzioni di Corsica, à u sèculu XVIII.