Paulu Mattei s'accorge tandu chì Capraiesi pàrlanu u corsu, ch'elli sò à currente di a mossa Paulista in Corsica, è ampara chì una manata di suldati si tròvanu in a citatella di l'ìsula.
Di ritornu in Corsica, dice à Pasquale Paoli chì a cunquista di Capraia sarebbe pussìbule. L’operazione hè messa in ballu.
U 16 di ferraghju 1767, a piccula Marina Paulista parte da Macinaghju. U lindumane, u Cumandante Achille Murati è u so Tenante, Ghjuvanni Ristori, sbàrcanu in Capraia cun 200 omi.
Sò accolti da a populazione di l’ìsula cume liberatori. Capraiesi ùn si scurdàvanu chì l’ìsula era stata Corsa, prupietà di i signori capicursini Da Mari è chì Ghjenuva si l’avìa pigliata in u 1582.
In Capraia, c’era una citatella bella armata, cun suldati Ghjenovesi, u « Castello San Giorgio ».
I Corsi anu aspettatu trè mesi è si sò opposti à i battelli chì purtàvanu succorsu à i suldati chjosi in citatella. U 29 di maghju, i genuvesi àprenu e porte, si rèndenu, è sò lasciati liberi di vultà in Ghjènuva.
I Corsi s’anu pigliatu 13 cannoni, 1600 palle di cannoni, fucilli è pòlvara.
A cunquista di Capraia hè a più bella vittoria corsa. Ghjènuva ùn hè più maestra di u mare è sta vittoria mette à male u so cummerciu.

