<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom"  xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:itunes="http://www.itunes.com/dtds/podcast-1.0.dtd" xmlns:geo="http://www.w3.org/2003/01/geo/wgs84_pos#" xmlns:georss="http://www.georss.org/georss" xmlns:photo="http://www.pheed.com/pheed/">
 <title>Praticalingua</title>
 <subtitle><![CDATA[Centru d'amparera è di pratica di u corsu in immersione.]]></subtitle>
 <link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.wmaker.net/praticalingua" />
 <link rel="self" type="text/xml" href="https://www.wmaker.net/praticalingua/xml/atom.xml" />
 <id>https://www.wmaker.net/praticalingua/</id>
 <updated>2026-04-04T18:10:02+02:00</updated>
 <generator uri="http://www.wmaker.net">Webzine Maker</generator>
  <geo:lat>42.697283</geo:lat>
  <geo:long>9.450881</geo:long>
  <icon>https://www.wmaker.net/praticalingua/favicon.ico</icon>
  <logo>https://www.wmaker.net/praticalingua/var/style/logo.jpg?v=1563371142</logo>
  <entry>
   <title>RIENTRATA 2022-2023</title>
   <updated>2022-08-31T21:27:00+02:00</updated>
   <id>https://www.wmaker.net/praticalingua/RIENTRATA-2022-2023_a322.html</id>
   <category term="E FURMAZIONE" />
   <published>2022-08-31T21:19:00+02:00</published>
   <author><name>Alex De Zerbi</name></author>
   <content type="html">
    <![CDATA[
     <div>
      <div style="text-align: center; font-size: 24px; color: #70a665;"><strong><a href="https://www.praticalingua.corsica" title="https://www.praticalingua.corsica" style="color: #70a665;">SITU NOVU</a> </strong></div>

     </div>
     <br style="clear:both;"/>
    ]]>
   </content>
   <link rel="alternate" href="https://www.wmaker.net/praticalingua/RIENTRATA-2022-2023_a322.html" />
  </entry>
  <entry>
   <title>Capu d'annu - Attellu STORIA cun Rumanu Giorgi - Articulu#4</title>
   <updated>2019-12-16T13:55:00+01:00</updated>
   <id>https://www.wmaker.net/praticalingua/Capu-d-annu-Attellu-STORIA-cun-Rumanu-Giorgi-Articulu-4_a319.html</id>
   <category term="PRUDUZZIONE" />
   <photo:imgsrc>https://www.wmaker.net/praticalingua/photo/art/imagette/40825478-34516103.jpg</photo:imgsrc>
   <published>2019-12-16T13:52:00+01:00</published>
   <author><name>Praticalingua</name></author>
   <content type="html">
    <![CDATA[
In appicciu, u doc à telecaricà !     <div style="position:relative; text-align : center; padding-bottom: 1em;">
      <img src="https://www.wmaker.net/praticalingua/photo/art/default/40825478-34516103.jpg?v=1576501943" alt="Capu d'annu - Attellu STORIA cun Rumanu Giorgi - Articulu#4" title="Capu d'annu - Attellu STORIA cun Rumanu Giorgi - Articulu#4" />
     </div>
     <div>
      
     </div>
     <br style="clear:both;"/>
    ]]>
   </content>
   <link rel="alternate" href="https://www.wmaker.net/praticalingua/Capu-d-annu-Attellu-STORIA-cun-Rumanu-Giorgi-Articulu-4_a319.html" />
  </entry>
  <entry>
   <title>20 curiusità intornu à Bastia - Attellu STORIA cun Rumanu GIORGI - Articulu#5</title>
   <updated>2019-12-16T13:52:00+01:00</updated>
   <id>https://www.wmaker.net/praticalingua/20-curiusita-intornu-a-Bastia-Attellu-STORIA-cun-Rumanu-GIORGI-Articulu-5_a318.html</id>
   <category term="PRUDUZZIONE" />
   <photo:imgsrc>https://www.wmaker.net/praticalingua/photo/art/imagette/40825408-34516052.jpg</photo:imgsrc>
   <published>2019-12-16T13:48:00+01:00</published>
   <author><name>Praticalingua</name></author>
   <content type="html">
    <![CDATA[
In appicciu, un ducumentu di Rumanu Giorgi nant'à BASTIA !!!     <div style="position:relative; text-align : center; padding-bottom: 1em;">
      <img src="https://www.wmaker.net/praticalingua/photo/art/default/40825408-34516052.jpg?v=1576501727" alt="20 curiusità intornu à Bastia - Attellu STORIA cun Rumanu GIORGI - Articulu#5" title="20 curiusità intornu à Bastia - Attellu STORIA cun Rumanu GIORGI - Articulu#5" />
     </div>
     <div>
      
     </div>
     <br style="clear:both;"/>
    ]]>
   </content>
   <link rel="alternate" href="https://www.wmaker.net/praticalingua/20-curiusita-intornu-a-Bastia-Attellu-STORIA-cun-Rumanu-GIORGI-Articulu-5_a318.html" />
  </entry>
  <entry>
   <title>10 tesori burghisgiani - Attellu STORIA cun Rumanu Giorgi - Articulu#1</title>
   <updated>2019-12-16T13:46:00+01:00</updated>
   <id>https://www.wmaker.net/praticalingua/10-tesori-burghisgiani-Attellu-STORIA-cun-Rumanu-Giorgi-Articulu-1_a317.html</id>
   <category term="PRUDUZZIONE" />
   <photo:imgsrc>https://www.wmaker.net/praticalingua/photo/art/imagette/40825201-34515947.jpg</photo:imgsrc>
   <published>2019-12-16T13:40:00+01:00</published>
   <author><name>Praticalingua</name></author>
   <content type="html">
    <![CDATA[
Eccu vi una crònaca nova pruposta da i stazianti di l’attellu immersivu « Storia, Patrimoniu, Cultura è Tradizioni » di Praticalingua, da ritruvà una volta à mese nantu à A Piazzetta. Vi prupònenu elli di fà vi scopre o turnà à scopre unepoche ricchezze nustrale è da avviata anu sceltu di purtà vi pè isse sponde burghisgiane.     <div style="position:relative; text-align : center; padding-bottom: 1em;">
      <img src="https://www.wmaker.net/praticalingua/photo/art/default/40825201-34515947.jpg?v=1576501410" alt="10 tesori burghisgiani - Attellu STORIA cun Rumanu Giorgi - Articulu#1" title="10 tesori burghisgiani - Attellu STORIA cun Rumanu Giorgi - Articulu#1" />
     </div>
     <div>
      <strong>In primisi</strong> <br />  Ch’ella sia detta, ùn si vole cumpiitu quellu àrticulu è vene stazzunatu da l’ùnica sugettività di i so autori, stradati forse forse da a savviezza paisana chì ci rammenta chì : « Ci sò in Corsica trè giuvelli, Borgu, Antisanti è i Prunelli ». <br />  Aiò à facci una spassighjata pè isse strette burghisgiane&nbsp;(borgolaise&nbsp;?)&nbsp;! <br />   <br />  <strong>U Borgu</strong> <br />  Inalpellatu à 300 metri d’altura, supraneghja u paese di u Borgu a piaghja di Marana è dà ochju versu u mare Tirrenu è l’arcipèlagu tuscanu ch’omu pò sculunnà à tempu porgu chì ghjè un vede&nbsp;! <br />  Si trova quellu paese di u Borgu inde a parte nordulevantina di a Corsica, à una quindecina di chilòmetri di Bastia, cunnosce a cumuna dipoi tren’anni una crèscita demugràffica sfrenata chì ne face a seconda cità cismuntinca cù più di 8800 abitanti&nbsp;! <br />  Hè supranatu quellu paese da a cùccula matticciosa di Stella è a si stinza sinu à a piaghja di Marana in tagliu di u mare Tirrenu, a maiò parte di u so territoriu si trova in piaghja sulchighjata da fiumicelli Rasignani, Petre Turchine è Mormorana è cù una parte di u Chjurlinu. <br />  À chì li piace à appichjà, sò tanti i lochi muntagnoli à scopre, partendu da u fiumicellu di u Figaretu si pò attippà versu Punta Orniccia (666 m), Cima di u Fornu (747 m), Petra Ellerata (888 m), Serrale &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;(1 053 m), Cime di i Taffoni (1 177 m) ist’ùltima chì supraneghja a cumuna è dà ochju versu u Rutalacciu è u Vignalese. <br />   <br />  <strong>A Piaghja di Marana</strong> <br />  Cunnosce a piaghja di Marana un sviluppu primaticciu è sò tanti i siti antichi à testimunià di u so passatu riccu assai, frà tante ricchezze omu penserà subitu à u situ di Mariana, fundatu da i Rumani è u cònsule è generale rumanu Caius Marius versu 100-90 nanzu à Cristu, fattu da sìmbulu di l’arrughjunera rumana in Corsica. <br />  Si veca d’altronde&nbsp;: <a class="link" href="https://www.apiazzetta.com/O-Mithra-parlami-corsu_a2548.html">https://www.apiazzetta.com/O-Mithra-parlami-corsu_a2548.html</a>  <br />  Lochi mansi è sebbiati, fù a piaghja sfruttata da sècula seculoru da a man di l’omu sinu à d’oghje. <br />   <br />  Per isse Pieve di u Cismonte, Golu, CRDP di Corsica&nbsp;: Antoine Marchini è Ghjuvanbattistu Poli <br />  Si pò pensà chì l’assalti barbareschi anu da impone à a populazione di ammuntagnà è furtificà un borgu attu à resiste ad ogni attaccu, malgradu quessa fù abbutinatu parechje volte u paese, cum’è in u 1560 induve i barbareschi cumandati da Mammi Corsu si purtonu una trentina di paisani da schjavi. <br />   <br />  &nbsp;
     </div>
     <br style="clear:both;"/>
     <div>
      <strong>U paisolu di Serra</strong> <br />  Hè ammintatu nù e crònache u paese di Serra à parte da u 1520, appartene cù Lucciana, Vignale, Borgu è Sant’Appianu à a Pieve di Mariana. Ne ritruvemu e vistighe nantu à u pianu terrieru di u 1795, è c’impara u cadastru napuleunianu ch’ellu hè tralasciatu nù a seconda metà di u XIXu sèculu. <br />  Giuliani Audrey ; Gaffory Véronique, “ancien village de Serra,” Médiathèque Culturelle de la Corse et des Corses <br />   <br />  <strong>A vechja chjesa piuvana di San Damianu</strong> <br />  A cappella San Damianu di Chjurlinu vene mintuvata pè a prima volta inde un ducumentu di u 1189. Però, &nbsp;puderebbe u santuariu presente ricullà à l’èpica paleocristiana. Secondu à Geneviève Moracchini-Mazel, era fatta sta chjesa da piuvania di u Chjurlinu, è un attu di u 1260 rammenta chì u prete porta u nome di piuvanu. Figura a cappella nantu à u pianu terrieru di u 1795 è s’impara ch’ella hè à tralasciu. À u XIXu sèculu, un picculu oratoriu vene appicciatu è l’ùltimu messa ci vense celebrata in u 1936.&nbsp; <br />  (Per andà più indà, si veca&nbsp;: Cahier Corsica n°91 Abbayes primitives et monuments du haut Moyen-Age en Corse, La chapelle San Damiano de Chiurlino à Borgo, Fagec, 1981, p.63-76). <br />  Giuliani Audrey ; Gaffory Véronique, “ancien village de Serra,” Médiathèque Culturelle de la Corse et des Corses. <br />   <br />  <strong>A vechja chjesa paruchjale di Sant’Appianu</strong> <br />  Hè stata murata quella chjesa Sant’Appianu cù un apparechju regulare in petre maticciose puderebbe ricullà à u 9u o 10u sèculu. Era impurtante assai in a vita di u paese chì ci vènianu i paisani à presentà l’animaIi chì secondu à a so aggiugrafia era Sant’Appianu prima di esse vescu è màrtire, ferrale di prufessione. <br />  Seconde a vuciata paisana averebbe stazzunatu ellu una chjave chì apposta nantu à a fronte di l’aimali avia u putere di curà ogni male, si dice d’altronde chì un ghjornu, casinchesi si sò arrubati a chjave è chì fù persu pè u sempre u so putere curativu. <br />  Ci pudimu accorge fàciule ch’ella hè cullucata a chjesa à mezu à u campu santu, dopu esse stata chjesa paruchjale, agruttò &nbsp;a Cunfraterna Santa Croce. A chjesa hè oghje ghjornu à u tralasciu. <br />  Sò classificate e duie ciccone da munimenti storichi dipoi l’arrestatu di u 1969, a prima daterebbe di u XVu sèculu è a seconda di u 1728. <br />  Ci vene da i tempi passatoni stu dettu&nbsp;: «&nbsp;Hè quant'è move cù e stanghe di Sant'Appianu&nbsp;», forse forse una riferenza à u pesu di a stàtula purtata in prucessione&nbsp;? <br />  Giuliani Audrey ; Gaffory Véronique, “ancienne église paroissiale Saint-Appien dite Sant'Appianu, cimetière,” Médiathèque Culturelle de la Corse et des Corses <br />   <br />  <strong>U castrum di Stella</strong>&nbsp; <br />  À leghje à Daniel Istria in : Pouvoirs et fortifications dans le nord de la Corse : du XIe siècle au XIVe siècle, Éditions Alain Piazzola, Ajaccio 2005, hè digià à u XIIIu sèculu u territoriu di Marana in manu à duie rame signurile&nbsp;: l’Aschesi di Furiani chì règnanu nantu à a piaghja di Marana è i Bagnania chì « in u 1247 anu u pusessu di a regione chì cumprende a valle bassa di u Golu, u mare, a cala di Lavasina è a catena muntagnola di Stella ». <br />  A sterpa di i Bagnania hà a so fonte inde l’abitatu di Bagnaia, nantu à una tozza chì strapiomba a cità di Mariana è a so catedrale : u dettu Borgu Bagnaia, un centru residenziale cù u so palatium, parechje torre è case, era stu palatium dipendente di u castrum di Stella, alzatu à 1054 metri d’altitutine, nantu à u cadastru napuleunianu fattu in u 1845, hè chjamatu l’edifiziu Torra di Stella. <br />   <br />  <strong>Chjesa paruchjale di A Nunziata</strong> <br />  Hè stata alzata quella chjesa à u XVIIu sèculu, hè statu l’edifiziu classificatu da Munimentu Stòricu in u 1988 è rifattu à novu in u 2008. S’hè ritrova inde i resgistri paruchjali l’ammentu di un battèsimu celebratu l’8 di maghju di u 1603. &nbsp;Muratu in petra di matticciu, à u meziornu di l’edifiziu vene cullucatu un campanile massicciu è distintu. A facciata principale di suchju baroccu, fatta si à trè livelli, hè ritimata l’alzata da pilastri parechji . Sò dinù da assignalà vistighe rumàniche, mudiglioni sculpiti cù facce umane. Hè adurnata a chjesa cù un decoru pintu di suchju neo classicu. <br />  Da sapè chì a chjesa paruchjale s’hà ripigliatu u vocàbile di a chjesa vechja di Sant’Appianu fendu li purtà a doppia tutelatura di a Nunziata è di Sant’Appianu. <br />  A chjesa cuntene trè opere chì sò classificate da munimenti storichi&nbsp;: <br />  Trè lampioni di prucessione di a Cunfraterna Santa Croce in ferru polìcromu è un mòbulu di sacristia di u XVIIIu sèculu chì venerebbe da u cunventu franciscanu di Lucciana. <br />   <br />  <strong>Nepitaccia</strong> <br />  À quattru chilometri da Mariana, sottu à u Borgu nantu à una costa chì supraneghja a piaghja, ci hè un locu chjamatu Nepitaccia una grotta dedicata à Santa Divota. Tempi fà, ci andàvanu i paesani in prucessione u 27 di ghjennaghju. Ci fecianu e donne i paternostri di Santa Divota, chì ghjèranu piccule cullane in perle di vetru, secondu à i burghisgiani ricullerebbe a tradizione à i primi cristiani quand’elli si piattàvanu da celebrà u so cultu. <br />  Devota (Dei vota), vèrgine marturiata à u IIu sèculu s’averebbe campatu à i Querci di Lucciana. Figliola di un ufficiale rumana, serà stata allevata da a so nutrice inde a religione cristiana, si rendia in preghera à a grotta di a Nepitaccia pè fà e so devuzione. Però, cum’è tanti santi à i tempi di u Diuclezianu venerà ella marturiata da u prefettu rumanu Barbarus. Vènsenu fideli à spiccà a so salma è a mèssenu nantu à una barcella chì ghjunse in Petranera eppo in Mònacu, induv’ella hè sempre venerata. <br />  Fù fatta da patrona principale di a Corsica in u 1820&nbsp;! <br />   <br />  <strong>Dinomachia di Viale</strong> <br />  Sò unepochi i detti è i pruverbii à ammintà qualchì bischizza trà Luccianinchi è Burghisgiani&nbsp;: «&nbsp;Ùn dì mai in Lucciana chè t'ai parenti in Borgu&nbsp;»&nbsp;; «&nbsp;Lucciana in lu so bugnu a Borgu torce lu rugnu&nbsp;»&nbsp;; u clàssicu «&nbsp;Burghisgiani, arruba campana&nbsp;» è u distintu «&nbsp;Luccianinchi, caga lustinchi&nbsp;». <br />  Serà forse sta nemicizia paisana chì hà datu l’idea à Viale di piantà ci u so decoru. Magistratu, cunsiglieru à a corte d’appellu di Bastia, scrittore di lingua taliana ; per via di u so talentu, hè u testimoniu principale di a rumpitura culturale di a Corsica à u principiu di u sèculu XIX, chì ben chì diventata puliticamente francese, fermava di cultura taliana. Natu in Bastia u 6 di settembre di u 1787, Salvatore Viale hè l’autore d’un òpera abbundante dedicata sana sana à a Corsica : da u so « poemetto eroi-còmico » è sàtara suciale, a « Dionomachìa » (1817), a so òpera a più famosa, induv’ellu publicheghja u primu scrittu in lingua corsa « U Serinatu di Scappinu » in «&nbsp;lingua vernacolare&nbsp;» &nbsp;messu in bocca à un pastore, sin’à i so assaghji di natura digià suciològica « Studi critici di costumi corsi » (1860), forse à più impurtante di e realisazione di soiu. <br />  U decoru&nbsp;? <br />  Tagliendu la à l’accorta, si tratta di una guerra sumerina (Dionomachia) pè riguarà u baschicciu di quellu sumere defuntu, è a si càccianu l’abitanti d’ogni paese longu à u puema cù miràculi di vicende è a guerra fù dannosu pè e duie cumunità chì ci funu parechji morti è feriti. <br />   <br />   <br />  <strong>A Prima battaglia di u Borgu</strong>&nbsp; <br />  A prima battaglia dinù chjamata&nbsp;: «&nbsp;i vèsperi corsi&nbsp;» in riferenza à i «&nbsp;vesperi siciliani&nbsp;» di u 1282, induv’elli funu sfracellati più di 8000 sullati francesi trà Palerma è Corleone. <br />  Dui anni dopu à a partenza di u Rè Tiadoru, sò chjamati da Ghjènuva i francesi chì sbarconu in Corsica di ferraghju 1738, èranu tandu stradati da Boissieux. <br />  Luccianinchi è Burghisgiani si vulianu sottumette, è dumandonu affollu à i francesi pè francà si la da l’ira da i Naziunali, u 7 di decembre sò quattrucentu i sullati francesi à vulè occupà u Borgu è u cunventu di Lucciana è riceve l’arme dii Corsi. U 12 di decembre à sera, vèdenu i francesi fochi accesi pè nantu à e creste è sèntenu sunà u cornu da ogni valle, i francesi chèrsenu aiutu à u presidiu bastiacciu. <br />   <br />  <strong>A Battaglia di u Borgu 1768&nbsp;</strong> <br />  « Eccu a Borgu la Vittoria, rinfréscati la memoria. Qui si cuprinu di gloria li Miliziani Cirnesi, li Corsi contru i Francesi. » - Trinighellu, Dumenicu Carlotti. <br />  &nbsp; <br />  V’invitemu à scopre un articulu scrittu qualchì annu fà da A Piazzetta&nbsp;: <br />  <a class="link" href="https://www.apiazzetta.com/8-ottobre-di-u-1768-i-Francesi-piglianu-a-so-concia-in-U-Borgu_a1980.html">https://www.apiazzetta.com/8-ottobre-di-u-1768-i-Francesi-piglianu-a-so-concia-in-U-Borgu_a1980.html</a>  <br />  &nbsp; <br />  Puru s’ellu ùn si trova nantu à a cumuna di u Borgu ma in Lucciana, ci pare di primura di fà vi cunnosce a storia di u Cunventu San Francescu di Lucciana chì a so storia vene ligata à a seconda vittoria di u Borgu. <br />  &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Sarebbe statu alzatu quellu cunventu à u XVIu sèculu, ma entrerà pè l’eternu inde a storia&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; nustrale di ottobre di u 1768. U fattu si stà chì durante l’assaltu di u paese di u Borgu, ricèvinu i sullati di l’armata francese sparate tante venute da i frati franciscani, serà d’altronde feritu à una spalla u conte di Marbeuf chì astiosu ch’ellu era ci vultò dopu à a scunfitta di Ponte Novu da mette ci focu&nbsp;! <br />  U 13, à un’ ora dopu meziornu, parte Boissieux da Bastia cù 1400 suldati è artiglieria mastina. <br />  U 14 decembre 1738, à u fà di u ghjornu i corsi danu l’attaccu à i francesi in u Borgu, à 11 ore di sera i francesi, spaventati si fècenu entre in Bastia. <br />  Quantu morti francesi, ùn si sà, sò stati belli pochi, si ne parla di una cinquantina, ma, a vergogna, ella, hè tamanta&nbsp;! <br />   <br />  <strong>U stagnu di chjurlinu</strong>&nbsp; <br />  Borgu cum’è Biguglia, Lucciana è Furiani agrotta nantu à a so cumuna a riserva naturale di u stagnu di Chjurlinu, hè d’altronde u stagnu u più grande di Corsica. Sta riserva di 1790 èttari trà mare è muntagna spiccatu da u mare da una banda bianca cuntene a più grande zona ùmida di Corsica, l’acque ci sò puzzaline vale à dì chì vènenu mischjate acque dolce è salite. <br />  &nbsp; <br />  Hè ricunnisciuta à u livellu mundiale pè u so interessu eculògicu maiò è a so ricchezza biològica tamanta, a grande diversità di i so ambienti, una fauna è una flora strasurdinaria incù più di 120 razze d’acelli, cuppulate, pesci è anguille. <br />  &nbsp; <br />  L’ acellame hè da mintuvà cù parechje spezie nidicaghjole, migratrice o invernante, si vèdenu d’inguernu millaie di folghe, di turcotti ciuffuti è di turcotti capirossi. <br />  &nbsp; <br />  «&nbsp;In tagliu di u stagnu, campanu in a vegetazione è i prati ùmidi unepoche belle spezie, à l’usu aironi, butori, falchi di foce, anatre capirosse. È puru l’interessu ùn hè solu pè l’urnitulugia, ci càmpanu dinù a cistutine d’Auropa, una cuppulata d’acqua dolce, è pesci tanti chì sò piscati da l’omi dipoi sèculi è seculi. <br />  Un situ un munimentu, u stagnu di Chjurlinu CDDP di Corsica <br />   <br />  &nbsp;
     </div>
     <br style="clear:both;"/>
    ]]>
   </content>
   <link rel="alternate" href="https://www.wmaker.net/praticalingua/10-tesori-burghisgiani-Attellu-STORIA-cun-Rumanu-Giorgi-Articulu-1_a317.html" />
  </entry>
  <entry>
   <title>San Martinu - Attellu STORIA cun Rumanu Giorgi - Articulu#2</title>
   <updated>2019-12-16T13:40:00+01:00</updated>
   <id>https://www.wmaker.net/praticalingua/San-Martinu-Attellu-STORIA-cun-Rumanu-Giorgi-Articulu-2_a316.html</id>
   <category term="PRUDUZZIONE" />
   <photo:imgsrc>https://www.wmaker.net/praticalingua/photo/art/imagette/40825119-34515909.jpg</photo:imgsrc>
   <published>2019-12-16T13:32:00+01:00</published>
   <author><name>Praticalingua</name></author>
   <content type="html">
    <![CDATA[
Secondu artìculu di l’attellu immersivu « Storia, Patrimoniu, Cultura è Tradizioni » di Praticalingua, da ritruvà una volta à mese nantu à A Piazzetta. Vi prupònenu elli di fà vi scopre o turnà à scopre unepochi di giuvelli nustrali. C’avviemu dopu à a scuperta di i 10 tesori burghisgiani https://www.apiazzetta.com/10-tesori-burghisgiani_a2747.html à sfiurà à San Martinu, quellu ch’hè fattu da alleguria viva di a divizia è di u sparte.     <div style="position:relative; text-align : center; padding-bottom: 1em;">
      <img src="https://www.wmaker.net/praticalingua/photo/art/default/40825119-34515909.jpg?v=1576501018" alt="San Martinu - Attellu STORIA cun Rumanu Giorgi - Articulu#2" title="San Martinu - Attellu STORIA cun Rumanu Giorgi - Articulu#2" />
     </div>
     <div>
      <strong>Agiugraffia</strong>&nbsp; <br />  Vescu è Cunfessore, nascì Martinu in Pannonia (Ungaria oghjinca) in u 316 è morse in Candes in u 397. <br />  Allevatu inde una famiglia rumana, move l’arme inde l’armata imperiale à l’età di 15 anni è fù prestu mandatu in Gallia, induv’ella principia a so fama. <br />  Principia appuntu cù u sparte di u u so mantellu (clàmide) à l’usciu di Amiens cù un andaccianu chì tardellava di fretu, si tratta di a «&nbsp;carità di San Martinu&nbsp;». <br />  Ci dicerete ma perchè a metà è micca u mantellu sanu&nbsp;? Hè sìmplice, à quelli tempi avia u mantellu una doppia appartinenza, una parte era roba di u sullatu è l’altra di l’Imperu, face chì San Martinu dete ciò chì era soiu&nbsp;! <br />   <br />  <strong>A Cunversione</strong>&nbsp; <br />  Si lascia l’armata rumana è si face battizà, fattu da scunghjuratore da Sant’Illariu vescu di Pictavi (Poitiers), fundò in Ligugé una cumunità d’asceti cunsiderata da primu munasteru di l’Uccidente. <br />  &nbsp;<a class="link" href="http://www.abbaye-liguge.fr/historique">http://www.abbaye-liguge.fr/historique</a>  <br />  &nbsp;Fattu da Vescu di Tours in u 371 purtò u vangelu (è a spada) inde e campagne induv’ellu spiantò parechji tempii pagani. <br />  &nbsp;À sente à Ernest Papi hè San Martinu in Francia, u santu patrone di 3600 chjese è 485 paesi&nbsp;! <br />  &nbsp;http://ernestpapi.free.fr/SUNTA,%20Sommaire.htm <br />   <br />  Ci dice Ghjasippina Giannesini inde u Tempi Fà&nbsp;: Fêtes religieuses, rites et croyances populaires de Corse volume 2&nbsp;: <br />  &nbsp; <br />  «&nbsp;A so cristianizazione fattiva è preputente di e campagne l’hà assuciatu inde parechje fole à divinità ch’ellu hà cumbattutu, cum’è tante stàntare, o petre scritte assuciate inde l’Europa […] <br />  A dèdica à San Martinu, hè in Francia un ìndice di siti pagani distrutti…&nbsp;» <br />  &nbsp; <br />  Hè da mintuvà dinù chì l’etimulugia di Martinu ci vene da u latinu : "martinus" vale à dì ch’ellu hè dedicatu à u Diu Marte. <br />  &nbsp; <br />  Da sapè chì a prima di tutte e cappelle di a cristianità, fù quella chì ricevì a clàmide (cappa) vale à dì a rilìquia di a cappa di San Martinu, da quì veneria a parolla chè no impieghemu oghje. <br />   <br />  <strong>San Martinu inde e fole nustrale</strong>&nbsp; <br />  Si ritrova u persunagiu di San Martinu in tante fole isulane, hè raprisentatu trascurrendu e campagne campichjendu da cultivadore o da pastore, ferma inde a memoria paisana u nemicu murtale di u Diàvule chì San Martinu cuntrasta e so pratese. <br />  &nbsp; <br />  Inde una fola cunnisciuta, San Martinu hè fattu da pastore inde u Camputile, vicinu à u Lavu di Ninu. U Diàvule affacendatu à lavurà u so campu hè sfidatu da Martinu chì u dice incapace di tirà un solcu dirittu. U Diàvule pretende u cuntrariu, ma una petricella svia a vumera di u so cunceghju. In zerga, sfrumbulò a vumera chì trapanò una muntagna chjamata tandu Capu Tafunatu, eppo si ne casca inde u golfu di Galeria, induv’ellu hè turnata scugliale. <br />  &nbsp; <br />  Si ritròvanu&nbsp; d’altre fole&nbsp;: <br />  &nbsp;<a class="link" href="https://www.corsematin.com/article/derniere-minute/la-legende-du-lac-du-ninu">https://www.corsematin.com/article/derniere-minute/la-legende-du-lac-du-ninu</a>  <br />  &nbsp;<a class="link" href="http://www.corsicamea.fr/nature-corse/curiosites.htm">http://www.corsicamea.fr/nature-corse/curiosites.htm</a>  <br />  &nbsp;Martinu Appinzapalu ammintatu da Ghjasippina Giannesini inde u Tempi Fà Fêtes religieuses, rites et croyances populaires de Corse volume 2 ci conta una fola chjamata&nbsp;: «&nbsp;i tredici punti di u Diavulu&nbsp;». <br />  Inde sta fola, vene u diàvule à piglià l’ànima di un paghjulaghju ch’ellu avia arricchitu, pè francàssila u paghjullaghju deve scioglie un’induvinella, San Martinu piglia a piazza di u paghjulaghju è contra u Diàvule dichjamendu una razza di Credo à parte da i primi tredici numeri. <br />  &nbsp; <br />  Si sà ch’ellu esiste una leia diretta trà San Martinu, chjamatu u tredicèsimu apòstulu cù u nùmeru trèdici. <br />  U fattu si stà chì quand’elli insàccavanu inde l’aghja, ùn dìcianu micca i paisani u trèdicesimu saccu ma u San Martinu&nbsp;! <br />   <br />  <strong>San Martinu è u francà</strong>&nbsp; <br />  Ci dice Ghjasippina Giannesini inde u Tempi Fà Fêtes religieuses, rites et croyances populaires de Corse volume 2 chì currisponde l’11 di nuvembre&nbsp;: <br />  «&nbsp;à un tempu di u francà ,di transizione chì principia cù i Santi è si compie pè Sant’Andria. Cum’è d’altri santi nuvembrini San Martinu hè in relazione cù e truppe di i morti chì voltanu in terra à visità i vivi. Eccu perchè si ritrova ancu quì a tradizione di e quèstue di manghjusca fatte da zitelloni, feste chì sò smariti inde u dopu guerra di u 14, in Ascu una cartulina di u 1917 ci rammenta issa tradizione, cum’è d’altronde in Allimagna cù u Martinssigen…&nbsp;» <br />  &nbsp; <br />  Martinssingen in Allimagna <a href="http://laffenau.de/index.php/fotos/image.raw?view=image&amp;type=orig&amp;id=27"><strong>http://laffenau.de/index.php/fotos/image.raw?view=image&amp;type=orig&amp;id=27</strong></a> <br />   <br />  <strong>San Martinu è a Divizia </strong>&nbsp; <br />  In tante parolle di a vita paisana, ci si ritrova l’ammentu di San Martinu. <br />  &nbsp;Era invucatu da prutettore di e racolte è di e culture. Quandu chì a ghjente passava di nanzu à sigadori, o durante e tribbiere, si salutàvanu mughjendu « San Martinu », è i paisani rispundianu « divizia » ! <br />  &nbsp;Fatta si a tribbiera, quandu chì e biade tribbiate èranu ammansate, ci si piantava in cima una crucetta detta di San Martinu, d’altronde a rota di u mulinu è di e volte u tribbiu portavanu anc’elli una crucetta sculpita chjamata San Martinu, avia u putere di arricà divizià è di alluntanà i spiriti. <br />  &nbsp;Ci dice Pascal Marchetti inde l’Usu Corsu : « Infine avà u granu era tribbiu è mondu, e avianu messu u sammartinu annant’à a mansa tonda » <br />   <br />  <strong>San Martinu è u Vinu</strong>&nbsp; <br />  «&nbsp;In San Martinu u boiu piscia sangue è a botte piscia vinu&nbsp;», «&nbsp;À a San Martinu, u mostu torna vinu&nbsp;», sò tanti i detti è i pruverbii à rammintà e devuzione ch’elli avianu i vignaghjoli nustrali pè San martinu. <br />  &nbsp;Ci dice Ghjasippina Giannesini ch’ella hà a celebrazione di San Martinu sumiglianze cù e feste dionìsiache&nbsp;: «&nbsp;Hè accertata a leia cù Dionysos in Ghjunchetu (A ribicchina) induve a petra chì ghjuvava di scolu chjamatu u troghju, fù scelta di forma fàllica, segnu prupiziatoriu, alluntanà i spiriti è chjamà a divizia simbulu di e forze di vita è passava pè alluntanà i spiriti <br />  Si cantava una sàtara in San Martinu in onore di u Santu : <br />  &nbsp; <br />  « Frati di questu cunventu <br />  Ci hè ghjuntu una brutta chigna <br />  O Signore, chì spaventu <br />  Si hè siccata a nostra vigna <br />  &nbsp; <br />  Noi frati di San Martinu <br />  Ùn sapemu cumu fà <br />  Oghje, ùn avemu più vinu <br />  Ùn pudemu più cantà <br />  Alleluia, Alleluia <br />  &nbsp; <br />  &nbsp;<strong>In San Martinu di Lota</strong> <br />  &nbsp;Pè San Martinu, inde u paese di San Martinu di Lota, fècianu i zitelli i famosi musculotti cù tubi di bambù (canna d’India) o di scorza di castagnu carchi à polvera à fucile è i lampavanu dopu à a messa è caccià i gattivi spiriti di i campi è di e vigne. <br />  &nbsp; <br />  Tradizione ch’omu pudia ritruvà in Patrimoniu, chjamate quì e pippe chì èranu imburrate cù a pòlvera nera. <br />  &nbsp; <br />  Ci si trova da sottu un innu cumpostu da l’Abbatu Muracciole di Vivariu in l’onore di San Martinu sempre cantatu da a Cunfraterna Santa Croce di San Martinu di Lota. <br />   <br />  <strong>Casevechje, San Martinu è E Ville</strong>&nbsp; <br />  In questi paesi, esisitia una tradizione particulare quella di spiculà e botte assaghjà u vinu novu, ogni sera di a nuvena di San Martinu. <br />  U ghjornu di San Martinu u prete fecia u giru di e cantine pè benedì u vinu novu, ci era dopu a messa à a cappella di Casevechje eppo a prucessione. <br />  À casevechje si fecia un vinu particulare u picciolu chjamatu dinù u vinu di San Martinu ci dice Pierre Piereschi citatu inde Tempi fà : «&nbsp;Quandu vindemiàvamu, si cuglia malmasgia, Niellucciu è Genuvese è i mischjavamu. Empiiamu i curboni è i viutavamu inde i palmenti è barchighjàvamu eppo l’ùltimu mostu riguaratu dopu à dece ghjorni ghjuvava pè fà u picciolu, u vinu era rilevatu ogni quattru ghjorni&nbsp; pè arreghje a fermentazione, stu vinu era dulcissimu. <br />  &nbsp; <br />  <strong>San Martinu in San Gavinu di Fium’orbu</strong>&nbsp; <br />  A ci dice Charles Bartoli inde u Tempi Fà : «&nbsp;U ghjornu di San Martinu, pigliavanu i zitelloni un bichjere è andàvanu à girà e case à fà l’usciu usciolu pè reimpie u so bichjere dicendu «&nbsp;pè San Martinu&nbsp;» <br />   <br />  <strong>San Martinu in Sotta</strong> <br />  &nbsp;U ghjornu di San Martinu, permettia a festa à l’abitanti di i 36 paisoli di ritruvassi, istu territoriu era d’alronde chjamatu à u XVIIu sèculu a «&nbsp;commarque de San Martinu&nbsp;» era una un locu di impiaghjera di l’Alta Rocca. <br />  &nbsp; <br />  In Sotta, quand’èranu ingratate l’alive inde u fragnu, prima di fragnà le si dicia à voce alta «&nbsp;À San Martin&nbsp;» listess’affare pè l’uva è si dicia : «&nbsp;San Martinu, ogni butti tira vinu&nbsp;» o ancu pè e tribbiere : «&nbsp;San Martinu, incù a pala è u bacinu&nbsp;». <br />  &nbsp; <br />  Unu di i 36 paisoli ammintati sopra hè quellu famosu di Chera, vèculu di Ghjuvann’Andria Culioli dettu u Barbutu di Chera, chì ci lascia una puesia bella à nantu à San Martinu ricacciata da&nbsp;: «&nbsp;Ghjuvann’Andria Culioli, u Barbutu di Chera&nbsp;» scrittu da Mathée Giacomo-Marcellesi. <br />   <br />  <strong>San Martinu in Bastia</strong>&nbsp; <br />  C’impara l’Almanaccu di Bastia ch’ella si fecia in Bastia a cugliera di u rosumarinu pè a sfuma, era imbalsamata ogni pezza di a casa ed era spostu u rsumarinu nantu à carboni fucosi. Prutegia sta fumigazione di l’ochju. <br />   <br />  <strong>San Martinu in Patrimoniu</strong>&nbsp; <br />  Quand’omu vede appaghjatu San Martinu è Patrimoniu, li vene prestu à mente a festa di l’11 di nuvembre cù l’assaghju di u vinu novu è a so chjesa epònima forse una di e più ritrattate di nostru. <br />  &nbsp; <br />  Hè San Martinu celebratu in Patrimoniu dipoi u 1530, a messa era parata è era fatta dopu à e sulennità religiose a benedizzione di e vigne à l’intornu. Impunia a tradizione ad ogni Patrimunincu di accoglie un pellegrinu in casa soia pè sparte a cullazione o a cene di u ghjornu. <br />  &nbsp; <br />  Hè bella stretta a relazione trà u paese di Patrimoniu è u Santu, chì ci sarebbe ghjuntu chjamatu da i paisani pè appacià a sicchia è l’invasione di i grilli (funzione interessante di taumaturgu), li averebbe rispostu Martinu di pregà è di esse devoti versu u Signore. Ciò ch’elli fubbenu cun cautella è pè felicità li averebbe dettu Martinu insignendu u paese «&nbsp;Questu hè u mo patrimoniu&nbsp;», à sente à Christian Andreani, s’averebbe appuntu da dì «&nbsp;U Patrimoniu&nbsp;» quandu si parla di u paese. <br />  &nbsp; <br />  &nbsp; <br />  <strong>A Chjesa San Martinu di Patrimoniu</strong> <br />  Hè stata alzata quella chjesa famusìssima nantu à u paisolu di Cardetu. Affacca u primu ammentu di a chjesa inde una visita pasturale di u 1575. Vicinu vicinu à quella chì era à u principiu di u XVIIIu sèculu una chjesola ci si pudia truvà a casazza di a Cunfraterna Santa Croce è un campu Santu. Pudimu pensà chì à l’origine i trè casamenti eranu vicinìssimi <br />  Data assignalata pè a custruzzione di a chjesa San Martinu, u 6 d’ottobre di u 1771, u piore di a Cunfraterna Santa Croce nota inde i registri di a Cumpagnia à u capitulu di e spese : « “Per la fabrica di San Martino, pagato unito alli procuratori all’architetto lire sessanta tre e soldi quindeci”. <br />  Si sprime a sensibulità barocca cù forme è decori distinti, ci hè da fà casu, in Patrimoniu, à una chjesa alzata alla muderna chì rispechja un estru architetturale chì si sprime in a so intimità nascosta. <br />  « A piazza di a chjesa hè ingirata di muragliette à barrette in teghje. Certe sò scritte o dissegnate à ghjocu di e 9 pedine. <br />  &nbsp; <br />  <strong>San Martinu in Corsica</strong>&nbsp; <br />  C’impara Lisandru de Zerbi in : « Messa è Santi nustrali » ch’ellu hè festighjatu in Bisinchi, U Canale di Verde, Canavaghja, Cùtuli, Erone, Èvisa, Letia, Lozzi, Nucariu, Patrimoniu, Ruspughjani, San Martinu di Lota, Santa Lucia di Mercuriu, Sari d’Urcinu, Scata, Siscu, Sotta, Tàvacu, a Vulpaiola, u Viscuvatu. <br />  &nbsp; <br />  Sò tante e casate di nostru à rammintà l’impurtanza di San Martinu in Corsica <br />  Martini, Martinenghi, Martinelli, Martinetti, Martinaggi, Martinucci, Demartini. <br />  I detti è e spressione. <br />  &nbsp; <br />  Si veca d’altronde u travagliu di prima trinca di censu realizatu da Ernest Papi <br />  in <a href="http://ernestpapi.free.fr/SUNTA,%20Sommaire.htm">http://ernestpapi.free.fr/SUNTA,%20Sommaire.htm</a>&nbsp;induve s’ampàranu detti, spressione è pruverbii&nbsp;: <br />  &nbsp; <br />  &nbsp; <br />  « Ùn piuvì, ùn piuvì chì n’ùn voli San Martì. » &nbsp;(11/11) &nbsp;(v. festi/mesi) <br />  « À San Martinu, ogni mostu hè vinu.” <br />  “ À San Martinu u mostu vale vinu.” (11/11) <br />  « Per San Martinu (11 /11) ogni botte tira vinu. » <br />  « Vene li Santi chì inchjarisce u vinu ; à l’undici &nbsp;risplende San Martinu. » <br />  « Pè i Santi si vestenu i fanti, (1 /11), à San Martinu, grandi è piccini (11 /11). » <br />  « San Martinu è figlioli maschi ! » (v.caccia) <br />  &nbsp; <br />  Si dicia à i ghjovani sposi. San Martinu hè u santu di a divizia. Si bramava à l’agricultori una bona ricolta briunendu : « San Martinu ! » Duvivani risponda : « Par tutti ! » o ancu « Cussì sia ! ». Santu di i cacciadori di Corsica, era prigatu quandu si spartiva u signari. U signari faci parti di « A robba di San Martinu ». <br />  &nbsp;« Hè robba di San Martinu. » (v. caccia) <br />  Voli dì, hè una robba cumuna, chì si spartiva tra l’aghjenti. U signari faci parti di sta robba. Hè spartutu tra i cacciadori, è al dilà, incù l’aghjenti vicini o stretti. <br />  « San Martinu, l’acqua face vinu. » <br />  “San Martinu, pane è vinu!” <br />  Santu di divizia è di spartera. U ghjornu di San Martinu, i ziteddi cantuchjighjani sta dumanda davanti à tutti i porti di u paesu spirendu riceva qualchì bonbò. <br />  « Di trenta o di trent’unu, San Martinu hè l’ondici. » (v. mesi) <br />  Si dicia à i ghjovani sposi. San Martinu hè u santu di a divizia. Si bramava à l’agricultori una bona ricolta briunendu : « San Martinu ! » Duvivani risponda : « Par tutti ! » o ancu « Cussì sia ! ». Santu di i cacciadori di Corsica, era prigatu quandu si spartiva u signari. U signari faci parti di « A robba di San Martinu ». <br />   <br />  <strong>Creazione intornu à San Martinu</strong> <br />  Bellisisma canzona scritta da Rinatu Coti è cantata da i Maistrelli à l’occasione di u Festivale di l’Autunnu è di a Ruralità in Sotta. <br />   <br />  <strong>San Martinu inde l’affrescu d’Omessa</strong> <br />  Opera di Giovanni da Piamonte, discipulu di u grande maestru Piero della Francesca, fù ritrova in u 2014 in chjesa Sant’Andria d’Omessa (pieve di Tàlcini) <br />  L'affreschi rapresentanu in a parte bassa u martire di San Petru, nant'à a croce. Hè unica in Corsica. <br />  È in a parte alta si vede à San Martinu chì strappa a so cappa per dalla à un poveru. Quessa hè unica in Auropa : u poveru hè rapresentatu cum'è un zitellu, capellirosu è cù zampe d’acellu, ci dice Christian Andreani u Presidente di a Reta eurupea di l’itinerariu culturale San Martinu ch’ellu puderia esse u Diavule raprisentatu da pòveru in canna. <br />   <br />  <strong>San Martinu in altrò</strong> <br />  Esiste in Polonia una traduzzione u ghjornu di San Martinu, è chì si chjama&nbsp;: «&nbsp;l'oca di San Martinu », stu ghjornu di l'ondeci di nuvembre si manghja un'oca. <br />  Sta tradizione esiste in parechji paesi d'Auropa centrale è di u nordu, cum'è in Allemagna, induve, l’ ondeci nuvembre à 11 ore è 11minuti principia un carnavale è e prime tumbere d'ocche ( e « martinsgans ») chì anderanu finu à natale. <br />  Un'altra tradizione pulunese&nbsp; per San Martinu hè nata in u 1891. <br />  Un ghjornu, u prete John Lewicki, prete di a parochja San Martinu di Posnan fece una prèdica nantu a povertà, a spartera è l'aiutu, dumandò tandu à i so paruchjani di porghje una manu versu i più pòveri. <br />  Un giòvanu panetteru hè presente, è vole dinù ellu prupone participà &nbsp;à iss’andatura cusì bella. <br />  A notte stessa, intese l’iunghjole di un cavallu di nanzu à a casa, piglia è sorte di casa, scopre un cavallieru coltu à nantu à un bellu cavallu chì li surride eppo smarrisce, firmerà in terra un ferru à cavallu. A sèguita l’induvinate puru, l’annu dopu offre i so curnetti in forma di ferru à cavallu à i più bisugnosi di e so sponde, oghje ghjornu sò più di 400 tunnellate di curnetti trà u 9 è l’11 di nuvembre. <br />   <br />  In varie regione d’Allimagna, d’Aùstria, di Sguìzzera&nbsp;, di u Meziornu di u Tyrol hè l’usu dinù di urganizà prucessione cù fiàccule u ghjornu di San Martinu, sò à spessu accumpagnate da un cavallieru coltu nantu à una cavalcatura bianca. Hè vestute da legiunariu rumanu, si parla in certi lochi «&nbsp;prucessione di a cavalcata di San Martinu&nbsp;» (Martinszug). <br />   <br />  &nbsp;
     </div>
     <br style="clear:both;"/>
    ]]>
   </content>
   <link rel="alternate" href="https://www.wmaker.net/praticalingua/San-Martinu-Attellu-STORIA-cun-Rumanu-Giorgi-Articulu-2_a316.html" />
  </entry>
</feed>
