PERDRIX / PERNICE


Rédigé le Mercredi 25 Janvier 2023 à 15:19 | Lu 59 commentaire(s)



ECOUTER LE CHANT / SENTE U CANTU

perdrix pernice.mp3  (1.35 Mo)

La perdrix émet différents types de cris : cri d’alarme, cri en vol, cri en groupe.
Son cri le plus commun est une sorte de [ciric-ciric-ciric].
On dit qu’elle cacabe.

A pernice sorte sfarenti chjurlini : chjurlinu d’alarma, in volu, in gruppu. 
U so chjurlinu u più cumunu s’assamiglia à [ciric-ciric-ciric]
Si dice ch’ella ciacianeghja,

CARTE D'IDENTITE / CARTA D'IDENTITÀ

Famille : Phasianidés
Taille : 31 cm
Poids : 310 à 570 g
Envergure : 45 à 48 cm.
Longévité : jusqu’à 7 ans

Famiglia: fasianidei
Taglia: 31 cm
Pesu: 310 à 570  g
Alispartu: 45 à 48 cm
Lunghezza di vita: fin’à 7 anni   

 

DESCRIPTION / DISCRIZZIONE

Elle possède une silhouette trapue. Son corps est rondelet. Elle a une petite tête ronde, un bec court et légèrement incurvé. Ses ailes et sa queue sont courtes.  

Pussede una siluetta chjatta. U so corpu hè cioculu. Hà un capucciu tondulu, un becchisu cortu è appena chjerchjatu. E so ale è a so coda sò corte.

MODE DE VIE / MODU DI CAMPÀ

Elle est le plus souvent une espèce sédentaire aimant vivre en petits groupes en dehors de la saison de reproduction.
Le groupe de base est familial.
C'est un oiseau craintif qui court se cacher à la moindre alerte, ne s'envolant qu'en cas de danger imminent.
 
Ghjè à spessu una spezia sedentaria chì li piace à campà in piculi gruppi fora di a stagione di riproduzione.
U gruppu di basa hè famigliale.
Ghjè un acellu timurosu chì corre à piattà si à ogni alerta. Ùn  piglia u so volu chè s’ellu ci hè un periculu imminente.

ALIMENTATION / ALIMENTAZIONE

Elle est plutôt végétarienne et plus précisément granivore. Elle recherche plutôt  les graines tombées au sol, mais il peut lui arriver de manger sur les végétaux.
A la belle saison, elle consomme divers invertébrés tels que vers de terre ou insectes.
Elle est active toute la journée à la mauvaise saison tandis qu'en été, elle profite de la douceur du matin et du soir pour se nourrir. Elle se repose donc aux heures les plus chaudes à couvert.
 
Hè piuttostu vegetariana è sopratuttu granivora. Cerca piuttostu e grane cascate in terra, ma li pò accade di manghjà subbitu nant’à i vegetali.
 Ghjunta a bella stagione, cunsumeghja sfarenti invertebrati cum’è i lumbrichi o l’insetti.
 Durante a gattiva stagione, hè assai attiva allora chè d’istatina, prufitta di a dulcezza di a mane è di a sera per nutrisce si. S’arriposa dunque durante l’ore e più calde à cupertu.


 

REPRODUCTION / RIPRUDUZIONE

Période de nidification : printemps (avril à juin)
Nombre d’œufs par ponte : 10 à 15 œufs
1 couvée par an qui dure entre 20 et 25 jours ; seule la femelle couve les œufs.
 
Nid : Nid au sol, caché au milieu de la végétation.
 
Perioda di nidificazione : veranu (aprile à ghjugnu)
Numaru d’ove : 10 à 15 ove
1 cuvata à  l’annu chì dura tra 20 è 25 ghjorni ; ùn hè chè a femina chì cova l’ove.
 
Nidu : in terra, piattatu à mez’à a vegetazione.

VOL / VOLU

Vol bruyant et puissant à battements d’ailes rapides ; vols planés brefs. Elle vole le plus souvent à basse altitude.

Volu chjassosu è putente cù batti d’ale rapidi ; volu pianatu sfrughjevule. Vola à spessu à altitudine bassa.

PROVERBES ET CITATIONS / DETTI È PRUVERBII


Caminà pedutu pedutu cum’è a pernice.

Pane è pernice affare di casa ùn si nè dice.

Hè più difficiule à dumesticà una donna chè una pernice.

Filastrocca. "O culombu chì tù scià tombu, pienghji mancu per duie ove, lascia pienghje à me pernice, n’aghju persu dicenove à u pede d’un machjatellu, una zampa di vitellu".




 

LE SAVEZ VOUS ? / A SAPIATE ?

La dégradation de son habitat naturel (utilisation intensive de pesticides), la chasse intensive sont les causes principales du déclin.
 
A sgadazione di u so abitatu naturale (usi intensivu di  pesticidiu), a caccia intensiva sò e cause principale di u declinu.
 
 

REPARTITION / SPARTIMENTU

Europe, Asie, Amérique du Nord
 
Auropa, Asia, America di u Nordu.

CHANSONS / CANZONE

U PASTORE DI CALENZANA.mp3  (1.25 Mo)

à 1mn 35
U pastore di Calenzana
(Antone Ciosi)

Maladettu sia lu ghjornu
Ch'eo chitai Calenzana
Cum'è un lupu à panza piena
Chi abbandona la so tana
Per andà in cuntinente
A fà una vita galeriana.

Mule, pecure è muntoni
Tuttu chè m'aghju vindutu,
Le mo economie spese
E so scalzu è mal vestutu.
Ma n'ùn puderete crede
Quantu mi ne so pentutu

La matina di bona ora
O quantu mi face pena
Cum'è cantu di pernice
Sentu fiscà la sirena.
Aghju fattu d'a mio capu,
Oghje pacu di mio schjena

In terra cuntinentale
N'ùn ci aghju signatu patti,
Ma cumu rimedià l'affari
Quandu so fatti ?
Ma s'eo campu, o Calenzana
Spergu di ghjunghje à truvatti.


Canzona vagabonda.mp3  (5.03 Mo)

à 2 min
A CANZONA VAGABONDA
(Ghjuvan Paulu Poletti)

Una fata peregrina,

S’hè calata in lu mio core.
Ella guida la mio strada,
Con furtuna è cun amore.


Corre corre all'infinita,
U ventu di la mio vita.
Corre corre all'infinita,
U ventu di la mio vita.

Cum'è pane d'ogni ghjornu,
Aghju una sporta di stelle.
Per a luna è per u sole,
Scrivu le mio riturnelle.

Corre corre all'infinita,
U ventu di la mio vita.

Quandu d'inguernu la neve,
Mi trova per iss'alte cime.
Cercu sempre qualch'agrottu,
Per finisce le mio rime.

Corre corre all'infinita,
U ventu di la mio vita.

Quandu u ghjornu si ne scapa,
Nant’à un volu di pernice.
In ogni casa iluminata,
Ci campa l’omu felice.

Corre corre all'infinita,
U ventu di la mio vita.

Cum'è sposa aghju una musa,
Cum'è lettu aghju la terra.
E le mio sole cunfine,
Sò la muntagna e la serra.

Canta canta all'infinita,
U ventu di la mio vita.

Ghjuvan Paulu Poletti



OÙ ÊTES VOUS PAR RAPPORT AU SENTIER ORNITHOLOGIQUE / INDUVE SITE PER RAPORTU À U CHJASSU ORNITULOGICU?