subissi

Spassighjata in Bastia, trà mare è monti ! CE1, 2024


Rédigé le Mardi 2 Juillet 2024 à 09:15 | Lu 452 commentaire(s)


 Sta  spassighjata permette di scopre lochi di a cità di Bastia da a gara di lupinu, cullendu per u Forte à a Corce è raghjunghje a citadella falendu per San Ruccucciu è compie per l’Aldilonda.
Sta strada passa per l’anziani chjassi è offre viste nantu à a cità di Bastia, u mare Tirrenu è l’isule Tuscane.
attività : spassighjata
 
distanza : 7chm700
 
slivellatu : 267 m
partenza/ arrivata : gara di Lupinu
 
tempu : 3 ore

Stada facendu, pudemu vede :
 
 - A cappella di A Madonna di Munserrà : hè stata alzata à u XVIsimu seculu è hè scritta à u titulu di i Munimenti storichi. Si tene in l’edifiziu una « Scala Santa ». A so custruzzione fù permessa da u Papa Piu VII in u 1816 dopu chì Napoleone u 1mu abbia esilatu in Bastia 424 membri di u cleru rumanu. A qualità di l’accuglienza porta da i bastiacci li valse issu gestu di ricunniscenza.
 
-U forte à a Croce : era un anticu terrenu militare cunstruitu nantu à una culletta, cumpostu da un primu casamentu longu à u chjassu chì corre versu a punta cimaghja, un’antenna di una vintina di metri di altu, dui bunkers chì ghjovanu da posti di usservazione da curà u mare, u casamentu in cima à a culletta è un tunnellu longu adupratu prima per accantà l’arme.
 
- San Roccucciu 
 
-U Cimbalu : A casa Abbali hè chjamata u Cimbalu perchè hà a forma di stu strumentu di musica. Hè stata in parte spanticata da i bumbardamenti in lu 1944. Nantu à a so facciata si pò vede un « burlamondu » fattu da Jean-Paul Mattei. L’opera ripresenta persunagi chì anu marcatu a storia di a cità di Bastia : u guvernatore Lomellini, u barone Galeazzini, i cantatori bastiacci Vezzani, Luccioni è Brunini, …
 
 
-A piazza d’À : Chjamata oghje piazza Vincetti, era tempi fàu solu locu per entre in a cità di Bastia per u meziornu.

 
-a Citadella :
 
In u 1380 u guvernatore Leonello Lomellini hà fattu custruì un castellu novu à bor’di mare (a marina di Cardu) per pudè cuntrullà u sbarcamentu di i battelli genuvesi. Dunque u guvernatore genuvese hà custruitu un turrione cun i so muraglioni : una bastiglia. Ghjè sta parolla chì hà datu u nome di Bastia. Stu locu si chjama oghje Terra Nova.
Da 1380 sin’à u 1476 a bastiglia hè solu un turrione tondulu cù una vintina di stanze.
Dopu, si custruisce una citadella, appiccicata à u turrione, chì divente u palazzu di i guvernatori in u 1521.
À partesi di u 1488 sò custruiti i muraglioni. Facenu u giru di a Citadella : partenu da u vechju portu, seguitanu u mare è vanu sin’à Piazza d’Arme (piazza d’À).
Sò stati custruiti per difende a ghjente chì campava in Citadella quandu c’era una battaglia.
Nantu à i muraglioni si pò vede :
  • Archere : purtelli fini fini per pudè fà passà u fucile senza esse vistu di i nemichi ;
  • Bocca à cannoni : purtelli più grandi per pudè fà passà i cannoni;
  • Guardiole : sò piazzate à l’anguli di i muraglioni pè curà.
 
U palazzu di i guvernatori hè oghje u museu di a cumuna di Bastia.

-U giardinu Romieu

-l’Aldilonda

  - A Falata di Ficaghjola : stu chjassu permette di raghjunghje u carrughju San Ghjisè à a marina di Ficaghjola induve si pò vede una funtana è un lavatoghju.
 
 -U carrughju San Ghjisè è a so chjesa













Direction Subissi | 03/09/2025 | 384 vues
Scola Subissi | 28/06/2025 | 182 vues
Scola Subissi | 12/05/2025 | 128 vues
Scola Subissi | 16/04/2025 | 207 vues
Scola Subissi | 01/04/2025 | 150 vues
Direction Subissi | 16/03/2025 | 180 vues
Direction Subissi | 17/02/2025 | 321 vues
Scola Subissi | 02/07/2024 | 452 vues
Scola Subissi | 23/06/2024 | 503 vues
Direction Subissi | 22/06/2024 | 642 vues
Scola Subissi | 23/02/2024 | 224 vues
Direction Subissi | 17/10/2023 | 209 vues
Direction Subissi | 05/07/2023 | 637 vues
Scola Subissi | 03/07/2023 | 327 vues
Scola Subissi | 14/06/2023 | 292 vues
Ritratti
IMG_0142 bis
20180322_141524
20181106_152236
20160310_151653
lilou (6)
IMG_3325
20161007_153040
IMG_0025